Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Prevenirea consumului de alcool la volan

Prevenirea consumului de alcool la volan

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ștefan Mărculeţ - 22 Octombrie 2013

Arhiepiscopia Sibiului participă în următoarele două luni la un proiect de prevenire a recidivei în cazul persoanelor care au comis infracţiuni rutiere sub influenţa consumului de alcool. Proiectul este implementat de Serviciul de Probaţiune Sibiu, iar reprezentanţii Departamentului Social de la Arhiepiscopia Sibiului vor oferi materiale informative, asistenţă pentru reintegrarea socială şi recompense materiale.

Proiectul experimental de la Serviciul de Probaţiune Sibiu a început de ieri, 22 octombrie, şi se intitulează „Drink and drive“. Până pe 20 decembrie 2013, doi consilieri de probaţiune, formaţi pentru aplicarea proiectului, vor consilia 10 persoane aflate în supravegherea Serviciului de Probaţiune Sibiu pentru infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, comise sub influenţa alcoolului. Consilierii vor fi sprijiniţi în aplicarea proiectului de doi specialişti din cadrul Asociaţiei „Crucea Albastră“, directorul Lux Holger şi psihologul Alex Leşcău de la Centrul de Tratament pentru persoanele cu dependenţe „Nazareth“ din Şura Mică, judeţul Sibiu.

Conform unui comunicat de presă emis de Serviciul de Probaţiune Sibiu, cele opt şedinţe vor avea loc la sediul Tribunalului Sibiu, o dată pe săptămână şi vor consta în instruirea beneficiarilor prin informare, dezvoltarea capacităţii de analiză şi prevedere, dezvoltarea gândirii strategice şi a autocontrolului. Programul este interactiv, creativ, cu multiple jocuri de rol, axat pe exersarea abilităţilor de către participanţi în cadrul cursurilor, iar rezultatele programului vizează reducerea riscului de recidivă şi creşterea gradului de siguranţă în trafic.

Prelegeri de etică

Arhiepiscopia Sibiului, prin Departamentul Social, vine în sprijinul acestui proiect şi oferă celor 10 persoane consiliere şi asistenţă religioasă. „Vom oferi acestor persoane servicii de asistenţă religioasă şi le vom susţine prelegeri cu teme de etică şi de comportament adecvat în comunităţi. Acolo unde este cazul, vom oferi şi sprijin financiar pentru acoperirea unor cheltuieli, cum ar fi evaluările medicale sau transportul“, ne-a spus consilierul social de la Arhiepiscopia Sibiului, pr. Nicolae Rusu.

Proiectul „Drink and drive“ a fost creat de specialişti de la Serviciul de Probaţiune şi de la Asociaţia pentru Adicţii, Sănătate Mentală şi Probaţiune din Olanda, alături de reprezentanţi ai Serviciilor de Probaţiune Vâlcea, Timiş, Suceava, Sibiu şi Olt. Acest proiect se derulează în perioada ianuarie 2013-decembrie 2014 şi este gestionat de Ministerul Justiţiei din România.

Programul de prevenire a recidivei în cazul infracţiunilor la regimul rutier urmează a se aplica experimental la nivelul a 5 servicii de probaţiune pilot, care au fost selectate în funcţie de anumite criterii, printre care se numără şi cazuistica persoanelor condamnate pentru infracţiuni la regimul rutier săvârşite sub influenţa alcoolului, aflate în supraveghere. Dintre cele cinci servicii de probaţiune pilot, Serviciul de Probaţiune Sibiu are în evidenţă cele mai multe persoane condamnate pentru acest gen de infracţiuni, respectiv 98 de cazuri, care reprezintă aproximativ 20 la sută din totalul de 570 de persoane aflate în supraveghere.