Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Prima biserică românească din Bugeac
În satul românesc Hagi-Curda, în prezent aflat în componenţa Ucrainei, va fi sfinţită sâmbătă, 16 iulie 2011, pentru prima dată după 60 de ani, singura biserică românească din Bugeac.
La slujba de sfinţire va participa Înalt Preasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. De asemenea, şi-a anunţat participarea preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, senatorul Viorel Badea, informează Romanian Global News. Biserica a fost construită cu sprijinul lui Nicolae Popa, secretarul general al Consiliului Mondial Român din SUA, care a donat peste 50.000 de dolari, şi al Departamentului pentru românii de pretutindeni. La eveniment vor participa mai mulţi studenţi din România şi Republica Moldova. Deşi teritoriul aparţine Ucrainei, în ţinutul istoric al Buceacului sau Basarabia de Sud se face simţit şi astăzi spiritul românesc, ce s-a păstrat în vechile aşezări româneşti de ţărani moldoveni. Satul Hagi-Curda este o astfel de aşezare străveche. Mândria sătenilor era Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", ridicată în 1875 de episcopul cărturar al Dunării de Jos, Melchisedec Ştefănescu, în perioada când sudul Basarabiei era în stăpânirea României. După instalarea puterii sovietice, lăcaşul a fost mai întâi închis şi apoi demolat în 1979, pe locul său fiind înălţat Monumentul eroilor sovietici. Abia în 1995, după mari eforturi, s-a reuşit reînfiinţarea parohiei din localitate sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei, afiliată Patriarhiei Române. După cum atestă o notaţie de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, acesta a fost înfiinţat prin unirea a mai multor cătune din zonă şi au format o aşezare mai mare, cu numele de Frumuşica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Hagi-Curda a făcut parte din componenţa României, în Plasa Fântâna Zânelor a judeţului Ismail. În anul 1947, autorităţile sovietice au schimbat denumirea oficială a satului din cea de Hagi-Curda în cea de Komîşivka. În anul 1954, regiunea Ismail a fost desfiinţată, iar localităţile componente au fost incluse în regiunea Odessa. În prezent, în Hagi-Curda locuiesc aproape 4.000 de oameni, 99% dintre ei fiind români. Astăzi, Hagi-Curda este, poate, cel mai vestit sat din Bugeac pentru românismul de care dă dovadă.