Prinos de cinstire Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani

Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani a fost prăznuit astăzi, 3 decembrie, printr-un program liturgic și duhovnicesc bogat, ce a adunat numeroși credincioși și pelerini, într-un gând de rugăciune, la Mănăstirea Cernica, județul Ilfov, pentru a înălța cereri de mulțumire și de ajutor acestui mare sfânt român. Sfânta Liturghie a fost oficiată în biserica din ostrovul Cernicăi de către părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, Exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani a culminat astăzi la Mănăstirea Cernica prin oficierea Sfintei Liturghii de către părintele arhimandrit Nectarie Șofelea, Exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor și starețul Mănăstirii Radu Vodă, împreună cu părintele arhimandrit Vasile Pîrjol, starețul așezământului monahal de la Cernica; părintele protopop Ioan Bondar, de la Protoieria Ilfov Sud; părintele Daniel Novac; arhid. Nicolae Iftimiu, consilier patriarhal, precum și alți clerici. 

Părintele arhimandrit Vasile Pîrjol a vorbit despre prăznuirea duhovnicească a Sfântului Cuvios Gheorghe de la Mănăstirea Cernica și despre moștenirea isihastă a acestui sfânt.

„În fiecare an, din 2005, la data de 3 decembrie, îl sărbătorim pe sfântul nostru drag, Cuviosul Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, cel care a fost învățat la școala duhovnicească a Sfântului Paisie de la Neamț, pe care îl cu­noaștem ca Sfântul Paisie Velicicovschi, primul care a tradus Filocalia în spațiul românesc. Sfântul Cuvios Gheorghe exprimându-și dorința de a se reîntoarce în Sfântul Munte Athos, Mitropolitul Grigorie îl oprește pe acesta în Țara Ungrovlahiei pentru a avea grijă de o mănăstire românească, el iubind pustnicia și liniștea. Astfel, în chip minunat, i s-a arătat Sfântul Nicolae de câteva ori, spunându-i: «Trebuie să vii să îmi rezidești biserica», nemaiștiind nimeni de acest schit al Grădiștei Floreștilor, care timp de vreo 70 de ani rămăsese în paragină și în uitare, aici fiind crescută o vegetație deasă, biserica fiind părăginită și doar un singur șarpe mai păzea acest lăcaș pentru a nu fi profanat de oameni. Adunând o mulțime de ucenici în jurul lui în scurt timp și dospind această lucrare a isihasmului inimii, Sfântul Cuvios Gheorghe a odrăslit mai mulți isihaști, cum ar fi Sfântul Calinic de la Cernica, apoi Sfântul Irodion de la Lainici și, venind până în vremurile noastre, putem să îi amintim pe părintele Nicodim Bujor, părintele Benedict Ghiuș și mulți alți părinți care au ținut această flacără a rugăciunii tăcute și liniștite în inimă, cunoscută în mistica noastră românească ca: «rugăciunea inimii». […] În anul 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca acest bărbat ilustru al Bisericii, al neamului și al credinței noastre românești, să fie trecut în calendarul sfinților, avându-l rugător pentru toți românii și, în special, pentru mănăstirea în care ne aflăm, unde încă gustăm din roadele duhovnicești pe care acest mare sfânt român le-a sădit în acest loc, noi având datoria să ducem pe mai departe această moștenire patristică, filocalică și patriotică”, a spus părintele stareț Vasile Pîrjol.

Credincioșii au avut prilejul de a se închina la cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Gheor­ghe de la Cernica și Căldărușani, aflate în patrimoniul așezământului monahal.