În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Refugiaţii, o serioasă criză umanitară a Europei
Refugiaţi de pe insula grecească Lesbos au fost vizitaţi sâmbătă, 16 aprilie, de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, de Preafericitul Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Atenei şi al Întregii Grecii, și de Papa Francisc. Cu acest prilej, cei trei au transmis comunităţii internaţionale o declaraţie comună pentru promovarea rezolvării conflictelor prin dialog și reconciliere.
Europa înfruntă astăzi „una dintre cele mai serioase crize umanitare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, au afirmat Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Arhiepiscopul Ieronim al II-lea și Papa Francisc într-o declaraţie comună, semnată sâmbătă, 16 aprilie, la finalul întâlnirii cu 250 de refugiaţi, însoţiţi de minorii din tabăra Moria.
Prin această declaraţie comună, cei trei, în calitate de conducători de Biserici, au chemat comunitatea internaţională să promoveze rezolvarea conflictelor prin dialog şi reconciliere. „Opinia mondială nu poate ignora criza umanitară colosală creată prin răspândirea violenței și a conflictului armat, prin persecuția și dislocarea minorităților religioase și etnice și dezrădăcinarea familiilor din propriile case, încălcând demnitatea lor umană, precum şi drepturile și libertățile fundamentale. Tragedia migrației și dislocării forțate afectează milioane de persoane și este în fond o criză a umanităţii, care cheamă la un răspuns de solidaritate, compasiune, generozitate și la o alocare imediată şi practică de resurse”, au spus aceștia, potrivit orthodoxie.com.
De asemenea, în cadrul declarației comune s-a pledat pentru încetarea războiului şi a violenţei în Orientul Mijlociu, pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a contrabandei, pentru „o pace durabilă şi o întoarcere onorabilă a celor care sunt forţaţi să-şi abandoneze casele lor”. „Cerem comunităţilor religioase să-şi sporească eforturile pentru a primi, pentru a asista şi pentru a proteja refugiaţii de toate credinţele, şi ca serviciile de asistenţă religioasă şi civile să conlucreze în eforturile lor. Solicităm tuturor ţărilor să extindă azilul temporar, pentru a oferi statutul de refugiat pentru cei care sunt eligibili, să-şi mărească eforturile de ajutorare şi de a munci cu toţi bărbaţii şi femeile de bună credinţă pentru un sfârşit rapid al conflictelor în curs. Europa înfruntă astăzi una dintre cele mai serioase crize umanitare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a răspunde acestei grave provocări, noi cerem tuturor urmaşilor lui Hristos să-şi amintească de cuvintele Domnului, după care vom fi judecaţi într-o zi: «Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine... Adevărat zic vouă: Întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut» (Matei 25, 35-36, 40). (...) Întâlnirea noastră de astăzi este menită să aducă curaj şi nădejde celor care caută refugiu, dar şi tuturor celor care îi primesc şi îi asistă. Îndemnăm comunitatea internaţională să facă o prioritate din protecţia vieţilor omeneşti şi să susţină, pe toate planurile, politicile de incluziune care se extind la toate comunităţile religioase. Situaţia teribilă a tuturor acelora care sunt afectaţi de actuala criză umanitară, inclusiv a multora dintre fraţii şi surorile noastre creştine, cere rugăciunea noastră neîncetată”, se mai precizează în declaraţia comună.