Regele Carol I omagiat la Academia Română

Sesiunea solemnă „Domnitorul Carol I - 150 de ani de la urcarea pe tronul României” s-a desfăşurat ieri, 9 mai, în Aula Academiei Române. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment a fost Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a citit mesajul Patriarhului României, intitulat: „Regele Carol I, ctitor şi restaurator de locaşuri sfinte, sprijinitor al edificării Catedralei Naţionale şi susţinător al Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”.

La sesiunea solemnă dedicată Regelui Carol I, desfăşurată la Academia Română, au participat Principesa moştenitoare Margareta şi personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice, religioase, culturale şi politice din România şi din străinătate. Cuvântul de deschidere, intitulat „Regele Carol I - fondator, primul preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române”, a aparţinut acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române. „Una dintre instituţiile care s-au bucurat de cea mai mare atenţie şi de sprijinul Regelui Carol I a fost Academia Română. După cum se ştie, la 1 aprilie 1866, după eforturi susţinute, locotenenţa domnească semna decretul de întemeiere a Societăţii Literare Române. Peste numai o lună, la 10 mai 1866, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca principe, domnitor al României. După două luni de la sosirea sa în ţară, avea să semneze cel dintâi decret ce viza componenţa Societăţii Literare, aflată în plin proces de constituire, prin care Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Ion Heliade Rădulescu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, August Treboniu Laurian ş.a. au fost numiţi în societatea savantă. Printr-un alt decret domnesc, Societatea Literară Română era convocată pentru prima dată la Bucureşti, la 1 august 1877. Cel mai important rezultat al sesiunii a fost transformarea Societăţii Literare în Societatea Academică Română şi scrierea statutelor ei, prima conducere fiind formată din Ion Heliade Rădulescu, preşedinte, Timotei Cipariu, vicepreşedinte, şi August Treboniu Laurian, secretar. În acelaşi an, Principele Carol I devine primul membru de onoare şi protector al Societăţii Academice. Prin înaltul decret (749), din 29 martie 1879, Societatea Academică Română se transformă în Academia Română. Statutul Academiei Române prevedea la articolul 23 următoarele: «Alteţa Sa Regală, domnul românilor, protector al Academiei Române este preşedintele ei onorar»”, a precizat acad. Ionel-Valentin Vlad.

În continuare, a luat cuvântul Principesa moştenitoare Margareta a României, care a subliniat că nimeni nu poate scrie istoria României fără coroana română. „Cele două sunt legate identitar. Monarhia constituţională a adus României stabilitate şi continuitate. Dacă Regele Carol I ar fi printre noi astăzi, ar fi mândru de ceea ce am reuşit. Regele ar fi mulţumit să vadă România ancorată într-o Europă stabilă. Acesta a fost idealul său de la bun început. Dar Regele Carol ne-ar spune şi despre ce mai avem de îndeplinit. Mai avem până să ajungem la prosperitatea, soliditatea instituţională, etica, respectul şi profesionalismul pe care ni le dorim”, a spus Principesa moştenitoare Margareta a României. A urmat apoi prof. Sergiu Nistor, consilier al preşedintelui României, care a citit mesajul din partea Excelenţei Sale, Klaus Iohannis, preşedintele României. „Vedem în aceste înfăptuiri de acum 150 de ani nu o fericită întâmplare, ci rezultatul maturizării societăţii vremii, precum şi rodul angajamentului ei politic şi intelectual, într-un proces de europenizare şi modernizare a României. Pe tot parcursul domniei sale, Regele Carol I şi Academia Română au împărtăşit o viziune comună despre rolul pe care trebuie să-l aibă ştiinţa, educaţia şi cultura în întărirea prestigiului naţiunii noastre în Europa”.

După mesajul Patriarhului României, citit de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, a luat cuvântul Înaltpreasfinţitul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit al Bisericii Romano-Catolice din România şi membru de onoare al Academiei Române.

De asemenea, acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, a subliniat că în timpul Regelui Carol I, Principatele Române au fost în continuă dezvoltare. „Pregătirea Principelui Carol, de altfel îndrumat cu afecţiune şi rigoare de tatăl său, a contribuit la succesul aventurii în care el s-a lansat în primăvara anului 1866, acceptând propunerea pe care i-a transmis-o Ion Brătianu în numele românilor. A fost, fără îndoială, un moment de încercare pentru cel ales şi pentru ţara care-l chemase (...). Ceea ce s-a întâmplat la 10 mai 1866, când domnitorul Carol a depus jurământul în faţa Parlamentului, reprezintă unul dintre momentele importante ale lungului şi complexului proces de construire şi evoluţie a României moderne. Doar 11 ani mai târziu a fost dobândită, în urma unor grele jertfe de sânge pe câmpul de luptă, independenţa, împlinindu-se astfel un deziderat fundamental al naţiunii. Sunt momente care nu trebuie uitate şi nici cinstirea personalităţilor care le-au ilustrat. Să nu-i uităm!”, a spus acad. Dan Berindei. La final, au susţinut alocuţiuni şi prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti, şi prof. Victor Axinciuc, membru de onoare al Academiei Române.