În cea de‑a doua duminică a postului închinat praznicului Nașterii Domnului, Postul Bucuriei, 24 noiembrie, zi în care în bisericile ortodoxe este lecturat pasajul evanghelic despre dregătorul bogat și
Românii se bazează mai mult pe familie decât pe stat
▲ Românii păstrează atitudini şi valori tradiţionale cu privire la relaţiile dintre generaţiile unei familii şi sprijinul pe care trebuie să şi-l acorde reciproc, relevă studiul „Generaţii şi gen“, ale cărui rezultate au fost dezbătute în cadrul seminarului „Tineri şi vârstnici - model tradiţional de relaţionare“, organizat de Fondul ONU pentru Populaţie ▲ Rezultatele studiului arată că majoritatea românilor crede că tinerii ar trebui să îşi asume răspunderea pentru îngrijirea părinţilor (89%), să le ofere sprijin financiar, când aceştia se confruntă cu dificultăţi (82%), şi să-i ia pe părinţi să locuiască la ei, când aceştia nu se mai pot îngriji singuri (71%) ▲
Românii păstrează atitudini şi valori tradiţionale cu privire la relaţiile dintre generaţiile unei familii şi sprijinul pe care trebuie să şi-l acorde reciproc, relevă studiul „Generaţii şi gen“, ale cărui rezultate au fost dezbătute în cadrul seminarului „Tineri şi vârstnici - model tradiţional de relaţionare“, organizat de Fondul ONU pentru Populaţie. Potrivit studiului, rolul familiei este considerat mult mai important decât al statului în îngrijirea persoanelor în vârstă şi a copiilor, dar, în ceea ce priveşte ajutorul financiar pentru diferite categorii defavorizate, statul este considerat ca principala sursă de sprijin. Astfel, peste 51% dintre respondenţi consideră sprijinul financiar pentru vârstnici şi 84% sprijinul financiar pentru tinerii cu copii, care trăiesc sub nivelul de subzistenţă - drept o sarcină obligatorie a statului. Majoritatea românilor crede că tinerii ar trebui să îşi asume răspunderea pentru îngrijirea părinţilor Rezultatele studiului „Generaţii şi gen“ arată că majoritatea românilor crede că tinerii ar trebui să îşi asume răspunderea pentru îngrijirea părinţilor (89%), să le ofere sprijin financiar, când aceştia se confruntă cu dificultăţi (82%) şi să-i ia pe părinţi să locuiască la ei, când aceştia nu se mai pot îngriji singuri (71%). În aceeaşi tendinţă se înscriu şi opiniile românilor despre rolul bunicilor în îngrijirea nepoţilor, 71% dintre respondenţi considerând că bunicii ar trebui să aibă grijă de nepoţii lor, dacă părinţii acestora nu pot să o facă, şi să acorde, la nevoie, ajutor financiar copiilor lor adulţi (72%). De asemenea, tinerii din România nu se grăbesc să se desprindă de căminul părintesc, studiul arătând că ei devin independenţi mai târziu în viaţă, comparativ cu perioada socialistă. Amânarea părăsirii casei părinteşti a crescut în medie cu 2 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Lipsurile şi incertitudinile materiale determină atitudini conservatoare Potrivit specialiştilor, orientarea către valorile tradiţionale şi adoptarea unor comportamente conservatoare, în ciuda contactului cu tendinţele din lumea vest-europeană, pot fi determinate de lipsurile şi incertitudinile materiale, cum ar fi lipsa unor servicii specializate, dedicate vârstnicilor şi copiilor, cât şi dificultăţile tinerilor în a obţine o locuinţă proprie. La dezbaterea rezultatelor acestui studiu, organizată, miercuri de Fondul ONU pentru Populaţie au participat sociologi, psihologi şi demografi, care au analizat datele brute obţinute, pentru a identifica tendinţele sociale şi a le folosi la elaborarea de măsuri, care să pregătească România pentru tendinţa clară de scădere şi îmbătrânire a populaţiei.