La Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, miercuri, 25 decembrie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și
„Să folosim cuvântul pentru a întări comuniunea oamenilor cu Dumnezeu“
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a vorbit ieri despre teologia bolii şi a vindecării, a mântuirii, arătând milostivirea, smerenia şi credinţa sutaşului care i-a cerut Mântuitorului Hristos să-i vindece sluga. Cuvântul de învăţătură a fost ţinut în Paraclisul patriarhal, la finalul Sfintei Liturghii, la care Preafericirea Sa a participat. Referindu-se la minunea săvârşită de Hristos, vindecând sluga sutaşului, Părintele Patriarh a explicat că această minune s-a făcut ca să se arate deodată iubirea Lui faţă de oamenii în suferinţă, dar să arate şi credinţa care poate exista acolo unde poporul evreu nu vedea decât întuneric. „Mântuitorul Iisus Hristos vrea să ne arate că adevărata credinţă poate fi descoperită atunci când El, Hristos Dumnezeu-Omul, vine printre oameni şi cheamă tainic şi în mod direct, uneori, pe oameni la mântuire“, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.
Subliniind că sutaşul este un exponent al oamenilor care, deşi aveau o credinţă politeistă, auzind de minunile şi de învăţătura adâncă a lui Hristos, au fost receptivi, deschişi spre învăţătura şi persoana Fiului lui Dumnezeu Întrupat, Patriarhul nostru a remarcat că sutaşul din Evanghelia din duminica a IV-a de după Rusalii preînchipuie neamurile care vor veni la Hristos, care vor crede în El şi se vor mântui. Părintele Patriarh a arătat că Mântuitorul Iisus Hristos scoate în evidenţă mai multe virtuţi ale acestui sutaş de neam păgân. Purtarea de grijă a sutaşului este evidentă, pentru că deşi acesta „este stăpân peste 100 de soldaţi şi îi poate schimba pe unul cu celălalt atunci când unul se îmbolnăveşte, totuşi el este preocupat de sluga sa credincioasă, atunci când aceasta devine bolnavă“. Predica Părintelui Patriarh ne arată că, în dialogul cu Mântuitorul Hristos, sutaşul se face pentru câteva momente vocea celui care nu mai are voce şi exprimă suferinţa celui care nu-şi mai poate spune el, direct, suferinţa către Mântuitorul. Sutaşul este, prin urmare, un om bun la suflet, un om milos, care compătimeşte pe cel suferind. „Sutaşul ne arată că, dincolo de ranguri diferite, de funcţii diferite, în societate, ceea ce contează, în primul rând, este demnitatea umană, valoarea fiecărui om în faţa Lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor, chiar şi atunci când nu mai poate fi eficientă, nu mai poate fi productivă, când nu mai poate fi activă“. În continuare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că sutaşul crede în puterea mobilizatoare a cuvântului, dar a recunoscut în faţa Mântuitorului Hristos că el nu are puterea vindecătoare a cuvântului asupra trupului. În finalul cuvântului, PF Patriarh Daniel a arătat că „Evanghelia de astăzi ne cheamă să folosim cuvântul pentru a vindeca, pentru a ridica, pentru a preţui, pentru a întări comuniunea oamenilor cu Dumnezeu, spre slava Sfintei Treimi şi a noastră mântuire“. (Ciprian BÂRA)