„Să păstrăm și să cultivăm darul sfânt al unității naționale”

În Duminica a 16-a după Rusalii, la Catedrala Patriarhală, slujba Sfintei Liturghii a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În cuvântul rostit, Preafericirea Sa a tâlcuit înțelesurile duhov­nicești desprinse din Evanghelia duminicală rânduită, care ilustrează Pilda talanților. Cu prilejul Zilei Naționale a României, a fost oficiată o slujbă de Te Deum ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra poporului român dreptcredincios. 

În Duminica a 16-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, le-a vorbit credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală despre învățăturile duhovnicești desprinse din Pilda talanților, iar la final, Preafericirea Sa a exprimat omagiul și recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre, pentru care au luptat moșii și strămoșii noștri, și a îndemnat la păstrarea și cultivarea darului unității naționale, „ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești și multe eforturi spirituale și materiale, spre binele României și bucuria românilor de pretutindeni”.

În cuvântul de învățătură rostit, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat că pasajul evanghelic care ilustrează Pilda talanților îi îndeamnă pe oameni să facă milostenie și îi cheamă pe toți la înmulțirea talanților sau a calităților proprii. „În esență, înmulțirea ta­lanților este binele pe care îl săvârșim oamenilor, pe care îl arătăm semenilor noștri. Această Evanghelie a talanților este Evanghelia dărniciei și a hărniciei, plină de înțelesuri duhov­nicești pentru viața noastră trăită pe pământ”, a spus Preafericirea Sa. 

Responsabilitatea omului crește în raport cu darurile primite

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că primirea darurilor din partea lui Dumnezeu este însoțită de responsabilitatea față de ele. „Indiferent dacă talantul este de ordin spiritual ca talent sau pricepere, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, sau sunt daruri materiale, importantă este înmulțirea lor și responsabilitatea pentru aceste daruri. Talanții aceștia, sau darurile spirituale sau materiale poartă în ele o posibilă bucurie, dacă talanții sunt înmulțiți, și o anumită responsabilitate privind felul în care i-am înmulțit sau în care nu i-am înmulțit. Aici este frumusețea lucrării lui Dumnezeu, Care diversifică darurile oferite oamenilor și, pe de altă parte, Care cere socoteală de felul cum în libertate am înmulțit talanții”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

În continuare, Preafericirea Sa a subliniat că zarafii sau schimbătorii de bani despre care vorbește Evanghelia Pildei talanților sunt toți oamenii care beneficiază de hărnicia, priceperea și dărnicia semenilor talentați. „Modul de înmulțire a talanților pe care ni-l prezintă Sfânta Evanghelie este unul de domeniul financiar. Însă Mântuitorul Iisus Hristos nu se referă aici la un domeniu bancar. Schimbătorii de bani care ajută să înmulțim darurile nu sunt bancherii, ci sunt oamenii pe care noi îi ajutăm cu darurile noastre, cu talentul nostru sau cu priceperea noastră. Schimbătorii de bani și de valori sunt săracii sau nevoiașii. Cu cât am ajutat pe mai mulți oameni care aveau nevoie de ajutorul nostru, cu atât noi înmulțim mai mult talanții. Acești schimbători de bani sunt semenii noștri cărora noi le facem bine”, a explicat Preafericirea Sa. 

Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că din pasajul evanghelic de la Matei (25, 14-30) care ilustrează Pilda talanților se evidențiază două principii referitoare la modul în care poate fi tâlcuit înțelesul duhovnicesc al acesteia. „În această parabolă vedem și două principii: principiul proporționalității în înmulțirea talanților primiți și principiul deplinătății în retribuția pentru înmulțirea acestora. Vedem că și cel care din cinci talanți a făcut zece, și cel care din doi talanți a făcut patru primește aceeași deplină răsplată: «Bine, slugă bună și credincioasă, peste puține ai fost credincioasă, peste multe te voi pune» (Matei 25, 21). Fiecare a dublat ceea ce a primit și de aceea va primi răsplata deplină, adică bucuria comuniunii cu Dumnezeu în viața veșnică. Această bucurie a comuniunii omului cu Dumnezeu este cea mai mare răsplată. «Intră întru bucuria domnului tău» (Matei 25, 21) înseamnă deplinătatea retribuției. (...) Evanghelia de astăzi este o Evanghelie a bucuriei și a hărniciei, a bucuriei rodirii prin dăruire de sine, a bucuriei celui care a făcut mult bine altora. Bucuria rodirii de fapte bune este bucuria deplină a unei persoane și a unei comunități”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La finalul cuvântului de învățătură, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că românii sărbătoresc ziua unității naționale la o zi după sărbătoarea unității de credință, a pomenirii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României. „Unirea de la 1 decembrie 1918 în­tr-un stat român unitar este aniversată în fiecare an la 1 Decembrie, care este și ziua noastră națio­nală. Ea urmează după sărbătoarea de ieri, a Sfântului Apostol Andrei, Părintele spiritual al românilor și ocrotitorul României. Ieri, am serbat unitatea noastră de credință și astăzi serbăm unitatea de neam. De aceea, este necesar să reamintim că Biserica a avut o contribuție deosebită la toate lucrările de apropiere și de unire a românilor, care erau despărțiți, care erau în provincii diferite, iar uneori sub stăpâniri diferite”, a spus Preafericirea Sa. 

În continuare, Patriarhul României a evi­dențiat jertfa Bisericii Ortodoxe Române în timpul Primului Război Mondial. De asemenea, Preafericirea Sa a amintit că la evenimentul Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, între cei 1.228 de delegați oficiali din Adunarea Națională Constituantă s-au aflat mulți slujitori ai Bisericii. 

La sărbătoarea a 101 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, Patriarhul României a exprimat omagiul și recunoștința cuvenite tuturor făuritorilor actului măreț al istoriei noastre, pentru care au luptat moșii și strămoșii noștri. „Unirea tuturor provinciilor românești într-un stat român unitar a fost încoronarea multor eforturi jertfelnice, spirituale și materiale, de afirmare a conștiinței naționale și a dorinței de unitate națională. Pentru toate bine­facerile Marii Uniri, aducem astăzi mulțumire Preasfintei Treimi și pomenim cu recunoștință pe toți eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea și demnitatea poporului român. Astăzi, toți cetățenii României, toate instituțiile statului și toate cultele religioase avem datoria să păstrăm și să cultivăm darul sfânt al unității naționale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe de vieți omenești și multe eforturi spirituale și materiale, spre binele României și bucuria românilor de pretutindeni”, a îndemnat Preafericirea Sa.