Ședință anuală a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a găzduit astăzi, 24 februarie 2022, şedinţa anuală a Adunării eparhiale a Arhi­episcopiei Bucureştilor. În cadrul întâlnirii de lucru prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost citit Raportul general privind activitățile Arhi­episcopiei Bucureștilor desfășurate anul trecut, intitulat „În pofida pandemiei, în anul 2021, Biserica a continuat și a sporit lucrarea sa spirituală și socială”.

Lucrările Adunării eparhiale au fost precedate de săvârşirea unei slujbe de Te Deum în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei de către Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În continuare, în Aula Magna „Teoctist Patri­arhul”, după rostirea apelului nominal de către părintele asist. dr. Silviu Tudose, secretarul general al ședinței, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a dat citire Raportului general privind activitățile Arhiepiscopiei Bucureștilor desfășurate anul trecut, cu titlul „În pofida pandemiei, în anul 2021, Biserica a continuat și a sporit lucrarea sa spirituală și socială”.

După citirea acestui raport-sinteză, lucrările în plen au fost suspendate, ședința continuând la nivelul comisiilor de lucru, respectiv Comisia administrativ-bisericească; Comisia culturală și educațională; Comisia economică, bugetară și patrimonială; Comisia social-filantropică și Comisia organizatorică, juridică și de validare, care au examinat și discutat pe baza rapoartelor de activitate primite de la sectoarele Admi­nistrației eparhiale.

În timpul desfășurării lucrărilor pe comisii, în Aula „Teoctist Patriarhul”, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut o ședință cu cei 13 protoierei ai protopopiatelor din Arhiepiscopia Bucureștilor, care au prezentat proiectele de activități și programe pentru anul 2022, în conformitate cu tematica Anului omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și a Anului comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.

După reluarea lucrărilor în plenul Adunării eparhiale, raportorii comisiilor au prezentat rapoartele de lucru ale acestora. În continuare au avut loc luări de cuvânt ale unor membri ai Adunării eparhiale și au fost supuse votului în plen rapoartele comisiilor, raportul privind activitatea financiar-contabilă pentru anul 2021 și proiectul de buget pentru anul 2022.

La final, Patriarhul României a rostit un cuvânt de binecuvântare, în care a subliniat necesitatea împletirii, în viața Bisericii, a rugăciunii și filantropiei, pentru slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui, precum și importanța mișcării isihaste. „Sunt mulți oameni care au fost puternic afectați de pandemie. Biserica, dacă are conștiință misionară, trebuie să fie harnică și darnică, pentru că ajutorul pe care îl oferă este și expresia fraternității, a comuniunii. Sfântul Ioan Gură de Aur spune că trebuie cinstit nu doar Hristos Care Se află în Potir, pe Sfânta Masă, ci și Hristos prezent în semenul nostru, care suferă de frig, de foame sau de boală. De aceea, spiritualul și socialul trebuie legate. Dacă se desparte spiritualul de social, devine pietism, iar socialul fără dimensiunea spirituală devine secularizare. De aceea, noi ținem mult să nu despărțim Liturghia de filantropie. (…) Nu putem vorbi un an întreg despre sfinții isihaști. De aceea am numit Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a credinciosului, pentru că Biserica Ortodoxă are o bogăție întreagă de rugăciuni sistematizate de-a lungul secolelor. Acest patrimoniu spiritual este rezultatul Scripturii și al rugăciunii Bisericii, dar și al rugăciunii individuale, pentru că cel care s-a rugat în chilie a înțeles mai profund rugăciunea din biserică și cel care a participat la slujbele Bisericii a înțeles și mai mult dimensiunea eclezială a rugăciunii, chiar în pustie fiind. Trebuie să ținem minte că Filocalia a fost o reacție la curentul raționalist occidental din secolul al 18-lea, când, la «Notre Damme» din Paris, Crucea de pe Sfânta Masă a fost înlocuită cu statuia Rațiunii, o rațiune răzvrătită în secularismul iluminist. Dar avem și o rațiune rugătoare în isihasm. Enciclopediștilor francezi anticlericali și antireligioși li s-a răspuns cu Filocalia, ca o colecție de texte foarte profunde din punctul de vedere al conținutului. Bogăția isihastă a rugăciunii, a rațiunii rugătoare, nu răzvrătită, este o profundă abordare existențială a relației omului cu Dumnezeu. Acesta a fost secolul în care s-au confruntat iluminismul raționalist răzvrătit și luminarea prin rugăciunea isihastă. Acesta este isihasmul secolului al 18-lea, care a avut centrul de dezvoltare a traducerii Sfinților Părinți la Mănăstirea Neamț, unde aproape 1000 de călugări din mai multe țări s-au adunat ca la o mare școală de rugăciune și de gândire patristică”, a subliniat Preafericirea Sa.

La această şedinţă au participat şi Preasfinţiţii Părinţi Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieşteanul şi Ieronim Sinaitul, precum şi membrii Permanenţei Consiliului eparhial şi cei 13 protopopi din Arhiepiscopia Bucureştilor.