„Sfântul Constantin Brâncoveanu era un bun organizator, un ctitor de credinţă şi cultură”

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel efectuează în aceste zile o vizită canonică în Mitropolia Ardealului, la invitaţia IPS Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Luni, 17 august 2009, a avut loc primirea la Catedrala nouă din Făgăraş, cu hramurile „Sfântul Ioan Botezătorul” şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni”, unde s-a săvârşit o slujbă de Te Deum şi a avut loc citirea Hrisovului de proclamare a Sfinţilor Brâncoveni drept ocrotitori ai municipiului Făgăraş şi ai Ţării Făgăraşului. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel a primit titlul de „Cetăţean de Onoare” al municipiului Făgăraş din partea Primăriei Municipiului Făgăraş.

La finalul slujbei de mulţumire, la care au participat toţi preoţii din Protopopiatul Făgăraş, călugări, credincioşi şi oameni veniţi de pretutindeni pentru a lua parte la acest moment deosebit, IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a mulţumit Părintelui Patriarh pentru prezenţa pe aceste meleaguri. „Istoria Ţării Făgăraşului este încărcată de evenimente deosebite. Românii ardeleni au trăit cu toţii martirajul lui Brâncoveanu şi de aceea ei sunt foarte sensibili şi apropiaţi de lucrarea aceasta, de mărturia pe care a dat-o un voievod împreună cu familia sa, cu fiii şi cu sfetnicul său. Considerăm că este un dar de la Dumnezeu şansa aceasta de a-i avea ocrotitori şi, în acelaşi timp, este un dar de la Dumnezeu prezenţa Preafericirii Voastre”, a spus IPS Laurenţiu.

Sfinţii Martiri Brâncoveni, „până în veac ocrotitorii cetăţii şi ai Ţării Făgăraşului”

În continuare, părintele Ioan Ciocan, protopop de Făgăraş, a citit Hrisovul de proclamare a Sfinţilor Brâncoveni drept ocrotitori ai municipiului Făgăraş şi ai Ţării Făgăraşului, hrisov semnat şi binecuvântat şi de Patriarhul României, care va rămâne mărturie peste veacuri a dragostei credincioşilor faţă de istoria martirică a neamului nostru. „În conştiinţa poporului dreptmăritor de pe aceste meleaguri, aceşti sfinţi mucenici sunt vii şi prezenţi nu doar prin lăcaşurile de cult ctitorite de voievodul martir, cât mai ales prin jertfelnicia lor pilduitoare şi prin moştenirea spirituală, culturală şi naţională lăsată neamului românesc. Apreciind evlavia poporului arătată acestor mari Sfinţi Mucenici, Permanenţa Consiliului Eparhial a de Dumnezeu păzitei Arhiepiscopii a Sibiului, în şedinţa sa de lucru din 13 iulie 2009, a hotărât ca Sfinţii Martiri Brâncoveni, prăznuiţi la 16 august, să fie de acum şi până în veac ocrotitorii spirituali ai cetăţii şi Ţării Făgăraşului şi rugători înaintea Tronului ceresc pentru primirea darurilor milostivirii dumnezeieşti”, s-a arătat în hrisovul de proclamare citit luni, 17 august 2009.

Patriarhul României, cetăţean de onoare al municipiului Făgăraş

De asemenea, la acest ceas de sărbătoare a fost citit de către primarul oraşului, domnul Constantin Sorin Mănduc, hotărârea de proclamare a Sfinţilor Brâncoveni drept ocrotitori ai oraşului Făgăraş, care s-a făcut la propunerea Primăriei, iar apoi primarul i-a înmânat Părintelui Patriarh titlul de „Cetăţean de Onoare” al acestei localităţi şi, de asemenea, a salutat prezenţa în mijlocul credincioşilor şi a tuturor cetăţenilor din Făgăraş, a tuturor oaspeţilor.

Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriah Daniel a ţinut un cuvânt în care a vorbit despre spiritul jertfelnic al Sfintului Martir Constantin Brâncoveanu, ca mărturisire a dreptei credinţe ortodoxe în vremuri de încercare. „Pe lângă jertfelnicia lui în calitate de ctitor de biserici, astăzi noi ne amintim, trăim intens şi sentimentul jertfelniciei ca mărturisire a dreptei credinţe ortodoxe în vremuri de încercare. Este uşor să fii credincios când totul merge bine, dar este foarte greu să fii fidel, credincios, în vreme de ostilitate, de adversitate, de răutate. Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu era un om foarte cult, un om foarte învăţat şi a unit cultura şi credinţa, dar credinţa lui a fost mai tare decât cultura pe care a adunat-o ca un om harnic”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre. Preafericirea Sa a subliniat că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost recunoscut ca valoare şi demnitate nu numai de către români, ci de către mulţi creştini. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu este un mărturisitor al credinţei, nu doar un om promotor al culturii. Într-o vreme de secularizare există foarte mulţi oameni de cultură, dar puţini unesc atât de profund cultura cu credinţa, până la jertfelnicie. Acest principe român credincios, jertfelnic, era harnic şi darnic. Era un bun organizator, un ctitor de credinţă şi cultură.

Daruri şi ordine de preţuire pentru lucrarea ziditoare de la Făgăraş

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat, de asemenea, că trebuie să „cultivăm virtuţile sfinţilor, ctitori de biserici şi să cultivăm legăturile noastre de întrajutorare între diferitele regiuni şi mai ales să cultivăm demnitatea noastră de români ziditori de altare sfinte”.

Ca semn de preţuire pentru lucrarea de zidire a bisericii şi de lucrare misionară desfăşurată la Făgăraş, Părintele Patriarh a oferit pentru altarul catedralei o icoană cu Sfinţii Brâncoveni, un Liturghier în noua ediţie şi un album cu Catedrala patriarhală din Bucureşti.

De asemenea, Patriarhul a oferit preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, domnul Aristotel Căncescu, membru în Adunarea Eparhială a Sibiului, ordinul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Preafericirea Sa a evidenţiat şi vrednicia, hărnicia şi ataşamentul faţă de Biserică a domnului primar Sorin Constantin Mănduc, căruia i-a oferit ordinul „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”.

Primarul Mândruc a oferit Patriarhului Daniel, în numele tuturor locuitorilor Ţării Făgăraşului, o icoană cu Sfinţii Martiri Brâncoveni, pictată la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Momentele de sărbătoare de luni s-au încheiat printr-o vizită la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde părintele stareţ Ilarion Urs i-a oferit Patriarhului României, în Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, o icoană reprezentând Mutarea la cer a Maicii Vieţii. Întâistătătorul Bisericii noastre a mulţumit pentru darul primit şi a evidenţiat că „Mănăstirea Sâmbăta de Sus este un simbol al credinţei puternice, al dărniciei şi al vredniciei Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, care, prin activitatea, prin evlavia şi prin dragostea sa faţă de toţi românii, a simbolizat legăturile dintre Ţara Românească şi Transilvania”.