Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Sfântul Grigorie al Nissei, părintele misticii ortodoxe

Sfântul Grigorie al Nissei, părintele misticii ortodoxe

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 10 Ianuarie 2013

Ieri, 10 ianuarie, Biserica Ortodoxă l-a prăznuit pe Sfântul Grigorie, Episcopul Nissei, fratele mai tânăr al Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai mari Părinţi ai Bisericii creştine universale, unul din marii capadocieni care au apărat dreapta credinţă în secolul al IV-lea. La Biserica "Domniţa Bălaşa" din Capitală, unde se păstrează un fragment din moaştele Sfântului Grigorie de Nissa, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

De câteva decenii, la Biserica "Domniţa Bălaşa" din Capitală, Paraclis patriarhal, se află spre cinstire un fragment din cinstitul cap al Sfântului Grigorie, Episcopul Nissei. Însă, doar de câţiva ani, acest sfânt ierarh capadocian se bucură de o cinstire mai deosebită, precum şi credincioşii, care îşi pleacă genunchii şi se roagă, se bucură de mângâierea Sfântului Părinte Grigorie, cel care a rămas în conştiinţa Bisericii datorită gândirii sale profunde în tâlcuirea şi explicarea adevărurilor de credinţă fundamentale ale Bisericii, după cum a subliniat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal, în cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii. "Vin de mai mult timp la Biserica "Domniţa Bălaşa" şi înainte era o raclă mică, neagră, cu o mască de fier, ce adăpostea părticele din moaştele Sfântului Grigorie, şi ne închinam ca la oricare sfânt. Dar de când se află într-o raclă mai impunătoare şi de când am început să ştim mai multe despre el, că Sfântul Vasile, fratele lui, este mâna, iar Sfântul Grigorie este capul, înţelepciunea, venim cu mai multă evlavie şi cu mult mai multă cunoaştere, ceea ce face să plecăm acasă mai împăcaţi, cu un alt fel de aşezare lăuntrică", a mărturisit Robert Cristea, enoriaş al Bisericii "Domniţa Bălaşa".

Sfântul Grigorie, Episcopul Nissei, s-a născut într-o familie sfântă, care a dat Bisericii şase sfinţi: bunica Macrina cea Bătrână; mama Emilia; sora Macrina cea tânără şi cei trei fraţi care au fost ierarhi: Vasile în Cezareea Capadociei, Petru în Sevastia Armeniei şi Grigorie în Nissa. PS Părinte Episcop Ciprian a arătat că Sfântul Grigorie a adâncit foarte mult adevărurile de credinţă, încât l-a întrecut în profunzimea gândirii teologice, în ascuţimea minţii sale şi, mai ales, în interpretarea ascetico-duhovnicească a textelor Sfintei Scripturi pe fratele său, Sfântul Vasile cel Mare. Importanţa gândirii Sfântului Grigorie constă în arătarea modului prin care omul poate începe urcuşul duhovnicesc, pentru a se întâlni cu Dumnezeu. "Urcuşul duhovnicesc începe cu curăţirea de patimi, continuă cu înlocuirea patimilor cu virtuţile şi se încheie apoi cu contemplarea lui Dumnezeu prin rugăciunea minţii sau vederea duhovnicească a lui Dumnezeu, aşa-numita "theoria" în limba greacă. De la Sfântul Grigorie, părintele misticii ortodoxe, şi până astăzi, aceste elemente importante ale urcuşului duhovnicesc reprezintă puncte de reper pentru întreaga spiritualitate ortodoxă şi, mai ales, pentru cei care îmbrăţişează viaţa monahală, pentru că scopul vieţii omului, în general, este sfinţirea vieţii omului de pe pământ, mântuirea şi desăvârşirea acestuia, prin unirea sufletului său cu Dumnezeu", a arătat Preasfinţitul Ciprian Câmpineanul, Episcop-vicar patriarhal. După cuvântul de învăţătură, a fost săvârşită şi slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii lăcaşului de cult, precum şi pentru IPS Arhiepiscop Epifanie.