Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri „Sfântul Ioan cel Nou a fost un om smerit, rugător şi milostiv“

„Sfântul Ioan cel Nou a fost un om smerit, rugător şi milostiv“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: Constantin Ciofu - 04 Iun, 2014

Credincioşii din mai multe părţi ale Bucovinei au venit la Suceava pentru a-l cinsti pe Sfântul Ioan cel Nou. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată în Catedrala arhiepiscopală din Suceava de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen.

Martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava a fost prăznuit luni, 2 iunie 2014, de sute de credincioşi, care şi-au îndreptat paşii spre Catedrala arhiepiscopală din Suceava. Oamenii s-au închinat la racla în care se află moaştele sfântului, care la 1622 a salvat cetatea Sucevei în chip minunat. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Spre finalul slujbei, ierarhul locului a adresat un cuvânt de învăţătură în care a amintit că, într-o zi de 2 iunie, moaştele Sfântului Ioan cel Nou au ajuns la Suceava de la Cetatea Albă. „Sfântul Ioan cel Nou a fost un om smerit, rugător şi milostiv. Deşi era negustor, nu a fost nici lacom, nici zgârcit, ci milostiv. Agonisirea îl îndepărtează pe om de Dumnezeu. Sfântul Ioan cel Nou s-a apropiat de Dumnezeu prin faptele de milostenie şi prin credinţa curată. El a pătimit în Cetatea Albă pentru că nu a vrut să se lepede de credinţa creştin-ortodoxă. Mântuitorul a spus Sfinţilor Apostoli că vor avea necazuri în lume şi că vor fi prigoniţi pentru El. Astfel, Hristos i-a îndemnat pe apostoli să aibă dragoste între ei şi să se iubească unul pe altul. Dragostea creştină trebuie să călăuzează gândurile şi faptele noastre. Atunci când suntem în primejdie, trebuie să fim mai uniţi şi să avem mai multă dragoste“, a spus Înaltpreasfinţitul Pimen, care a adăugat că moaştele Sfântului Ioan cel Nou reprezintă pentru pelerini un prilej de bucurie duhovnicească. Aşa cum este tradiţia, după Sfânta Liturghie a fost oficiată slujba Aghesmei mici, apoi a avut loc un pelerinaj de la Biserica „Sfântul Ioan cel Nou“ până la izvorul sfântului, unde au fost citite mai multe rugăciuni de binecuvântare. Zidirea bisericii Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava a fost începută de voievodul Bogdan al III-lea, fiul lui Ştefan cel Mare, în 1514, şi terminată de Ştefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan, în 1522, aşa cum ne arată şi pisania aflată deasupra uşii de intrare în pridvor. A fost ridicată în primul rând pentru a face faţă mulţimii credincioşilor care veneau să se închine moaştelor pe care mănăstirea le adăposteşte din anul 1589. Până la această dată, moaştele s-au aflat, încă de la aducerea lor de la Cetatea Albă, în 1402, în Biserica Mirăuţilor, fosta Catedrală mitropolitană.