Sfântul Ştefan cel Mare sărbătorit în Transilvania

Mănăstirea din localitatea clujeană Vad l-a cinstit pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul acestui aşezământ monahal. De asemenea, sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a fost cinstită şi de militarii din cadrul Poliţiei de Frontieră din România.

În acest an, la sărbătoarea hramului a fost prezent Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care a oficiat Sfânta Liturghie pe altarul de vară din vecinătatea bisericii voievodale. Ierarhul a fost înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care a făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru. Au luat parte la Liturghia arhierească şi stareţi, stareţe şi duhovnici de la mănăstirile din eparhie, precum şi credincioşi din localităţile învecinate. În cadrul Sfintei Liturghii, IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei l-a hirotonit întru diacon pe tânărul teolog Vlad Rareş Murgoi.

În cuvântul de învăţătură, IPS Părintele Mitropolit a vorbit despre Sfântul Ştefan ca icoană a sufletului românesc: „Am venit la Vad ca, după porunca Sfântului Apostol Pavel, să ne aducem aminte, în ziua sărbătorii sale, de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul acestei minunate biserici. Ştefan cel Mare este «o icoană deplină şi curată a sufletului românesc», potrivit vorbelor lui Nicolae Iorga. El de când s-a mutat la Domnul era socotit sfânt, dar formal a fost canonizat pe 20 iunie 1992. Zice Nicolae Iorga despre Sfântul Ştefan că era cinstit şi harnic, răbdător fără să uite şi viteaz fără cruzime, straşnic în mânie şi senin în iertare, răspicat, dar cu măsură în grai, gospodar şi iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care se pare că vin printr-însul de mai sus, de la Dumnezeu. Însuşi de la Dumnezeu vin faptele lui cele mari, care ne determină pe noi să-l cinstim şi să ne adunăm în ziua sărbătorii sale aici, la una dintre ctitoriile pe care ni le-a lăsat“.

Ştefan, ctitor în Transilvania

Aşezământul monahal de la Vad a fost reactivat în anul 2012, la iniţiativa IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, la acea data fiind numit stareţ pr. Nicodim Pop de la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, pentru a reînvia viaţa monahală din această regiune. Mănăstirea a primit în administrare şi biserica monument istoric, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. În localitatea Vad a existat o mănăstire din secolul al XV-lea, care a funcţionat ca centru episcopal şi care se regăseşte în denumirea actuală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Mănăstirea a fost însă desfiinţată de generalul Buccow. 

„Vadul este important pentru că face o legătură extraordinară între cele două ţări româneşti, între Transilvania şi Moldova. Moldova lui Ştefan şi Transilvania, în care populaţia românească era cea mai numeroasă şi în Evul Mediu. Românii aveau nevoie de întârire în credinţă, de iubire faţă de neam. Ştefan este unul dintre cei care a sprijinit acest lucru şi are două ctitorii în Transilvania: Vadul şi Feleacul. Este o zi specială în care ne aducem aminte cu drag şi cu recunoştinţă de Ştefan, cel care este nu numai al moldovenilor, este al tuturor românilor“, a spus academicianul Marius Porumb, prezent la evenimentul de la Vad.

Până acum, la mănăstire s-a construit o casă monahală şi au început lucrările pentru o trapeză, potrivit celor declarate de stareţul aşezământului, protosinghelul Nicodim Pop.

Sărbătoare în Maramureş

Preasfintitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului a sfinţit pictura bisericii de lemn în stil maramureşean cu hramul „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“ din incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră - Sighetul Marmaţiei. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie şi a rostit un cuvânt de învăţătură adresat celor prezenţi, între care cadre militare de la Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Ioan Roman a fost hirotonit întru preot pe seama credincioşilor din Parohia Sălniţa, Protopopiatul Lăpuş. La sfârşitul Sfintei Liturghii, preotul slujitor Vasile Grigor, în semn de apreciere pentru activitatea sa, a primit diploma „Gramata Episcopală“, iar binefăcătorii au primit diplome de vrednicie.

„În incinta Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighet s-a construit, între anii 2008 şi 2009, o minunată biserică maramureşeană. A fost aşezată sub ocrotirea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, care este şi ocrotitorul Poliţiei de Frontieră din România. Anul acesta s-au încheiat lucrările de pictură“, a spus PS Iustin Sigheteanul. La sărbătoarea hramului, a fost citit şi mesajului de felicitare transmis de chestorul general Ioan Buda. (Andreea Pâgleşan, Oana Rusu)