La opt ani de la trecerea la Domnul a vrednicului de pomenire Arhiepiscop Justinian Chira, cel care a păstorit Eparhia Maramureșului și Sătmarului mai bine de un sfert de secol (1990‑2016), miercuri, 30 octombrie,
Sfintele Pătimiri - o singură săptămână, două lumi
La propriu, astăzi, în anul 2015, când o mulţime de organizaţii internaţionale garantează dreptul la viaţă până şi pentru animalele de companie, încă mai există răstigniri precum acum 2000 de ani. Pare de necrezut, dar în momentul în care noi suntem în supermarket şi ne întrebăm dacă să cumpărăm carne de miel ori, mai bine, de ied, pentru că nu are atâta colesterol - deşi cea de miel este mai gustoasă -, creştinii din spaţiul arab mor pentru aceeaşi credinţă pe care şi noi o avem. Ce auzim noi la slujbele deniilor, ei trăiesc şi respiră zi de zi. Creştinii din Orient trăiesc, în mod continuu, o săptămână a Pătimirilor.
Cu toţii trăim misterul sărbătorilor. Emoţia, dar şi agitaţia ne cuprind, având în gând câte sunt de făcut ca, de Sfintele Paşti, să nu ne lipsească nimic nouă, nici celor dragi.
„Vin Sărbătorile“, titrează toate canalele media! Nu Învierea Domnului, ci sărbătorile! Prea puţine rânduri se scriu în această săptămână despre Cineva care se smereşte şi spală picioarele ucenicilor, Cineva care se pregăteşte să moară în locul nostru, nevinovat fiind! Sub impulsul agitaţiei pe care o vedem zugrăvită pe orice chip, noi ce facem? Cumpărăm, cumpărăm, cumpărăm! Produse mai mult sau mai puţin ieftine, mai mult sau mai puţin sănătoase. Este de ajuns să mergem la cumpărături într-un hypermarket sau în piaţă, într-o perioadă ca aceasta şi vom înţelege că „febra cumpărăturilor“ este o expresie mai mult decât potrivită.
Aproape nimeni nu vorbeşte despre faptul că, în fiecare seară, creştinii se adună la rugăciune dimpreună cu Hristos, care se pregăteşte să îmbrăţişeze moartea, pentru ca noi să avem viaţă. Aproape nimeni nu scrie despre marea taină a Învierii, care devine şi învierea noastră personală, dacă vom trece prin Crucea pocăinţei!
Toate acestea în lumea noastră moleşită de toate „binefacerile“ libertăţii!
Însă, mai există o lume, a lui Dumnezeu! O lume în care Hristos se răstigneşte zi de zi, creştinii fiind urmaşii Marelui Răstignit. La propriu, astăzi, în anul 2015, când o mulţime de organizaţii internaţionale garantează dreptul la viaţă până şi pentru animalele de companie, încă mai există răstigniri precum acum 2000 de ani. Pare de necrezut, dar în momentul în care noi suntem în supermarket şi ne întrebăm dacă să cumpărăm carne de miel ori, mai bine, de ied, pentru că nu are atâta colesterol - deşi cea de miel este mai gustoasă -, creştinii din spaţiul arab mor pentru aceeaşi credinţă pe care şi noi o avem. Ce auzim noi la slujbele deniilor, ei trăiesc şi respiră zi de zi. Creştinii din Orient trăiesc, în mod continuu, o săptămână a Pătimirilor. A fi creştin înseamnă a fi sus, pe Cruce, lângă Hristos. Câteva exemple sunt grăitoare:
„Drept aceea, Pilat L-a luat atunci pe Iisus şi L-a biciuit.“ (Matei 20, 19)
Pakistan, martie, 2015 - mai multe femei creştine au fost biciuite în public, pentru simplul fapt că au îndrăznit să bea apă din acelaşi vas cu femeile musulmane. Toate se aflau la muncă la acelaşi proprietar de plantaţie şi erau, cel puţin în teorie, egale.
„Şi ostaşii, împletind cununa de spini, I-au pus-o pe cap şi L-au îmbrăcat cu o haină purpurie.“ (Matei 29, 31)
Libia, februarie 2015 - 21 de creştini copţi au fost îmbrăcaţi cu „haina martirului“, celebra salopetă portocalie, fiind apoi decapitaţi, pe malul Mării Mediterane. Ulterior, ei au fost trecuţi în calendarul Bisericii Egiptene Copte.
„Şi veneau la El şi-I ziceau: Bucură-te, împăratul Iudeilor! Şi-I dădeau palme.“ (Matei 26, 67-68)
Kurdistan, ianuarie 2015 - mai multe organizaţii internaţionale care se ocupă de drepturile copiilor raportau că, în tabăra refugiaţilor creştini din Bagdad şi Mosul, există mai mulţi copii care au fost bătuţi de către militarii ISIS. Pline de sensibilitate au fost cuvintele unei fetiţe creştine irakiene: „Din suflet de copil, mă rog la Dumnezeu ca teroriştii să fie iertaţi“.
„Când L-au văzut atunci arhiereii şi slujitorii, au strigat, zicând: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!.... Zisu-le-a Pilat: Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nicio vină nu găsesc în El.“ (Luca 23, 4)
Egipt, ianuarie 2015 - în piaţa Tahir, aflată în centrul capitalei Cairo, Frăţia Musulmană a strigat „Islam sau moarte“! Un „răstigneşte-L“ contemporan, o condamnare verbală la moarte pentru aproximativ un milion de creştini care trăiesc astăzi în Egipt!
„Iudeii i-au răspuns: Noi lege avem, şi după legea noastră trebuie să moară, pentru că s-a făcut pe Sine fiu al lui Dumnezeu.“ (Luca 24, 16)
Siria, oraşul Raqqa, februarie 2015 - mai mulţi creştini au fost condamnaţi la moarte, pentru că nu au respectat legea Sharia. În prezent, nu ştie nimic despre aproape 200 de familii ortodoxe aparţinând Patriarhiei Antiohiei şi a Întregului Orient, despre doi episcopi şi un preot răpit la sfârşitul lunii martie a anului 2015.
„Atunci, ei au strigat: Ia-L!, ia-L!, răstigneşte-L!... Pilat le-a zis: Pe împăratul vostru să-L răstignesc? Arhiereii au răspuns: Nu avem împărat, decât pe cezarul. Atunci, L-a dat pe mâna lor, ca sa fie răstignit. Şi L-au luat pe Iisus şi L-au dus.“ (Matei 27, 22-23)
Yemen, aprilie 2015 - un creştin a fost răstignit într-o piaţă centrală, de către gruparea radicală Ansar Al-Shariâa. A stat pe cruce până în Duminica Floriilor când, la presiuni internaţionale, a fost îngropat. Alte informaţii despre numele sau confesiunea martirului răstignit nu există.
În lumea noastră, ne pregătim de sărbătoare şi de bucurie. Ei se pregătesc de Cruce. Noi suntem impresionaţi de toate câte a pătimit Hristos, auzind relatările evanghelice - în cazul fericit în care călcăm pragul Bisericii. Pare şocant, dar în lumea noastră încă mai există creştini care nu ştiu ce sărbătorim la Paşti! Însă, toată lumea ştie că vin „sărbătorile“! Vor fi oferte şi reduceri la cumpărături, poate şi o petrecere în club, o ieşire la munte cu prietenii…
În lumea lor, a coastei străpunse a lui Hristos, dumnezeiasca Liturghie este un privilegiu trăit cu arma în uşa bisericii! Euharistie şi kalaşnikov, însă Euharistie şi viaţă! Cum altfel decât a zis Însuşi Hristos: „În această lume veţi avea necazuri. Dar, îndrăzniţi! Eu am biruit lumea!“ (Ioan 15, 10).