Sfinții 40 de Mucenici cinstiți în Duminica Ortodoxiei la Mănăstirea Antim

Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, ocrotitori ai așezământului monahal din centrul Bucureștiului ctitorit de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Țării Românești, au fost cinstiți cu multă evlavie în ziua pomenirii lor, 9 martie 2025. Ziua hramului vetrei monahale, care a coincis cu prăznuirea Duminicii Ortodoxiei din acest an, a fost marcată printr‑un program liturgic special încununat de săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor numeros de preoți și diaconi.

La momentul rânduit din timpul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a rostit un bogat cuvânt de învățătură. În deschiderea acestuia, ierarhul a explicat că, înainte de a deveni Duminica Ortodoxiei, această zi era închinată sfinților proroci, dovadă stând și unul din textele biblice rânduite spre citire în cadrul Dumnezeieștii Liturghii: „Înainte de a fi instituită Duminica Ortodoxiei în anul 843, de la primele sinoade ecumenice, în această duminică erau prăznuiți prorocii. Ne vorbește despre acest lucru Triodul Explicat, realizat de părinții de la Mănăstirea Simonos Petras din Muntele Athos. Erau pomeniți prorocii, așa cum am auzit și în lectura Apostolului, care vorbește despre drepții Vechiului Testament care au așteptat venirea Mântuitorului în lume. Prorocii, începând cu Moise, L‑au așteptat cu deosebită atenție pe Cel prezis atunci când protopărinții noștri au căzut în păcatul neascultării în Grădina Edenului. Și pomenirea prorocilor, și Duminica Ortodoxiei ne oferă un prilej deosebit de a înțelege taina creștinătății și a credinței despre care ne vorbea Sfântul Apostol Pavel. În pericopa apostolică de astăzi am auzit că toți acești drepți aveau să înțeleagă, prin jertfa lor, că ei nu aveau «să ia fără noi desăvârșirea» (Evrei 11, 40)”.

Plecând de la cuvintele Evangheliei duminicale ce înfățișează chemarea primilor ucenici la apostolat (Ioan 1, 43‑51), Preasfinția Sa a explicat faptul că anumite expresii biblice întâlnite în această Evanghelie fac trimitere la bogăția și frumusețea tezaurului Ortodoxiei, a dreptei credințe, din care toți suntem invitați să ne împărtășim: „Cuvântul «vino și vezi» se referă îndeosebi la cei care descoperă frumusețea Ortodoxiei. Unele persoane, venind în locurile care păstrează tradiția ortodoxă, au descoperit frumusețea Liturghiei, a icoanelor, a rugăciunilor și a tainei Ortodoxiei în general. Sunt tulburătoare mărturisirile unor oameni care nu au aparținut Bisericii Ortodoxe și care, venind în spații ortodoxe precum Muntele Athos, Muntele Sinai sau alte locuri, au descoperit această frumusețe. Cu ani în urmă, un teolog apusean, venind în partea de nord a Moldovei și descoperind mănăstirile pictate în exterior, avea să scrie o carte intitulată «Pământ cântând în imagini». Și alți apuseni au făcut referire la frumusețea icoanelor pe care le‑au descoperit târziu, întrucât tradiția lor nu include sfintele icoane, iar în Muntele Athos, unii dintre aceștia au descoperit frumusețea Liturghiei, chiar fiind opriți să participe la această sfântă slujbă după cum învață vechile rânduieli ortodoxe. Un eterodox nu poate lua parte la Sfânta Liturghie. Cei care se pregăteau, în vechime, pentru a deveni creștini erau invitați să părăsească biserica la un moment dat, după cuvântul de învățătură, pentru că nu puteau rămâne la momentul principal al săvârșirii Sfintei Liturghii. Oameni ca aceștia au descoperit frumusețea învățăturii Bisericii Ortodoxe. În contextul acestor descoperiri, putem înțelege și cuvintele Evangheliei de astăzi, care ne invită să învățăm din frumusețea Ortodoxiei. Așa se explică faptul că la multe mănăstiri din Muntele Athos s‑au convertit credincioși din diferite confesiuni, unii dintre ei fiind chiar hirotoniți în alte rituri. Aceștia au renunțat la felul lor de a fi de până atunci, descoperind frumusețea Ortodoxiei”.

Totodată, Episcopul‑vicar a relatat pe scurt povestea martiriului celor 40 de Mucenici din cetatea armeană Sevastia, explicând faptul că jertfa lor și jertfa celor care au mărturisit și au luptat pentru păstrarea și cinstrea sfintelor icoane au în comun dragostea arzătoare a acestora față de Fiul lui Dumnezeu devenit Om pentru mântuirea noastră: „În mod special, în această mănăstire îi cinstim pe Sfinții 40 de Mucenici, și toți ceilalți sfinți mărturisitori care au luptat pentru icoane și pentru Ortodoxie se întâlnesc în comuniune cu aceștia. Părticele din moaștele lor se află și în biserica Mănăstirii Antim, fiind dăruite de Patriarhul Nicodim al Ierusalimului (1882‑1890). Acești mucenici ne vorbesc, prin cinstitele lor moaște, despre tăria credinței lor. Sfinții 40 de Mucenici au mărturisit la ceva timp după decretul de libertate acordat Bisericii de Împăratul Constantin cel Mare. (...) Martirii de la Sevastia au murit mărturisind prin jertfa lor dragostea față de Mântuitorul Iisus Hristos. Această dragoste este, până la sfârșitul veacurilor, pildă pentru toți fiii Bisericii, pentru cei care înțeleg taina credinței, pentru cei care au gândirea sfinților, pentru cei care doresc să devină fii ai Împărăției lui Dumnezeu. Trăim într‑o lume care are păreri și atitudini diferite, dar tăria martirilor, inclusiv a celor care au luptat pentru icoanele ortodoxe, rămâne până la capăt un adevărat model pentru fiii Bisericii”.

La momentele îndătinate din cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Cristian Daniel Stoica a fost prohirisit preot pe seama Parohiei Băltiţa, Protopopiatul Ploieşti Sud, judeţul Prahova, iar teologul Marian‑Eduard Fânaru a primit hirotonia întru diacon, urmând a fi hirotonit preot pe seama Parohiei Stănceşti din aceeaşi protoierie.

La finalul slujbei, credincioșii prezenți au putut asculta Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei, intitulată „Duminica Ortodoxiei este sărbătoarea credinței dreptmăritoare”.