În Ajunul Crăciunului, marți, 24 decembrie 2024, a avut loc la Catedrala Patriarhală din Capitală un concert de colinde susținut de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române și de Grupul psaltic
„Sfinţii Atanasie şi Chiril ne-au oferit o mărturie de trăire a credinţei“
Biserica Mănăstirii Copou a îmbrăcat ieri straie de sărbătoare, în ziua pomenirii Sfinţilor Atanasie şi Chiril. Joi seara a fost oficiată slujba Privegherii de către arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi. Ieri-dimineaţă, Sfânta Liturghie a fost slujită de arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.
Ieşenii au participat joi seara la slujba Privegherii săvârşită în Biserica "Sfinţii Atanasie şi Chiril" a Mănăstirii Copou din Iaşi de arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi. La slujbă au participat stareţi şi stareţe din mai multe eparhii ale Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Predica de la finalul slujbei a fost ţinută de pr. Mihai Mărgineanu, de la parohia Toma Cozma din Iaşi. "Sfinţii Atanasie şi Chiril au fost patriarhi ai unei cetăţi reprezentative pentru partea de nord a Africii, zonă în care a înflorit multă vreme monahismul. Bazele monahismului răsăritean, aşa cum îl avem în bună parte până astăzi, s-au pus în pustia schetică, din preajma oraşului Alexandria. Aici, nevoinţele, singurătatea, rugăciunea şi dedicarea totală lui Dumnezeu au zămislit cele mai frumoase cugetări creştine pe care le avem cuprinse până astăzi în cartea Patericului. Alexandria era un oraş al culturii. Străvechea bibliotecă din Alexandria, care era considerată cea mai bogată bibliotecă a Antichităţii, a permis oamenilor, încă de tineri, să-şi lărgească orizontul cunoaşterii. Acesta este motivul pentru care, în cugetarea creştină, Alexandria rămâne ca o cetate a interpretărilor alegorice, în care interferenţa culturală cu viaţa spirituală a zămislit opere nestemate pentru viaţa creştină, care au devenit temelie pentru dogma ortodoxă şi pentru cultul ortodox. Sfinţii Atanasie şi Chiril sunt doi exponenţi ai vieţii religioase din această cetate, care au vegheat prin natura activităţii lor de ierarhi pentru a se preda mai departe dreapta credinţă", a spus pr. Mihai Mărgineanu. "Avem mare nevoie de rugăciune" Parohul de la Toma Cozma a amintit că Sfântul Atanasie este cel care a cules din cuvintele Sfântului Antonie cel Mare preţioase sfaturi duhovniceşti. "Datorită Sfântului Atanasie şi a elanului său tineresc avem până astăzi cuvinte şi sfaturi ale Sfântului Antonie. Sfântul Atanasie a fost contemporan cu Sfântul Vasile cel Mare, cu Sfântul Grigorie de Nazianz. În zilele noastre ne întrebăm cât de actuală este opera şi jertfa Sfinţilor Atanasie şi Chiril. Cei doi sfinţi sunt de mare actualitate pentru că trăim o vreme în care credinţa ortodoxă este mult încercată de variatele erezii moderne. Credinţa este mult încercată de falsitatea noastră. Mai mult lovim în credinţa noastră prin nesinceritatea cu care o trăim, decât lovesc alţii din exterior. Sfinţii Atanasie şi Chiril ne-au oferit o mărturie de trăire a credinţei. Ei sunt două voci din istoria Bisericii care s-au pus în linia întâi a apărării credinţei. Mai putem noi apăra credinţa astăzi, în această avalanşă informaţională, cu atâtea provocări, cu atâtea păcate şi atâta dezordine? Mai putem noi apăra credinţa când vedem că puţinele noastre resurse uşor se epuizează? Putem apăra credinţa prin două lucruri, mai cu seamă. Întâi de toate, prin rugăciune. Rugăciunile pe care le rostim ne angajează în cunoaşterea credinţei. Avem mare nevoie de rugăciune şi ca rostire, dar şi pentru gândire. Viaţa noastră trebuie să devină o rugăciune în faţa atâtor provocări. Nu poţi răspunde decât cu viaţă sfântă atâtor răutăţi care sunt în jur. Al doilea lucru prin care putem apăra credinţa este propria noastră viaţă. "Aşa să strălucească lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vadă ei faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri" (Matei 5, 16). Omul trebuie să ducă o viaţă astfel încât să-i determine pe alţii să dea slavă lui Dumnezeu. Sfinţii Atanasie şi Chiril ne încredinţează că noi putem duce o viaţă astfel încât cei din jur să dea slavă lui Dumnezeu că trăim printre ei. Cinstindu-i pe cei doi sfinţi, ne angajăm în calea credinţei mai mult, mai desăvârşit. Această mănăstire poartă stindarul credinţei prin măicuţele ostenitoare şi prin toţi pelerinii care vin aici. Acest sfânt lăcaş este reprezentativ pentru oraşul Iaşi prin rugăciunile care se înalţă la Tronul Preasfintei Treimi", a adăugat pr. Mihai Mărgineanu. Sfinţii Atanasie şi Chiril, mărturisitori ai credinţei Programul liturgic a continuat ieri cu Ceasurile şi Acatistul Sfinţilor Atanasie şi Chiril. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, alături de un sobor de preoţi de la mai multe mănăstiri şi parohii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost oferite de corul maicilor de la Mănăstirea Copou şi de monahii de la alte aşezări monahale. Cuvântul de învăţătură a fost adresat de arhim. Nichifor Horia. "Sfinţii Atanasie şi Chiril au fost cei care la începutul sec. al IV-lea aveau să fie mărturisitori ai adevărului credinţei noastre, ai dogmei Sfintei Treimi, ai unor adevăruri de credinţă esenţiale pentru noi. Prin ei a lucrat Dumnezeu, iar prin această lucrare s-au sfinţit. Ei au sfinţit pe cei ce au înţeles că dreapta învăţătură nu venea de la om, ci de la Dumnezeu. Sfinţii Atanasie şi Chiril au trăit într-un timp de biruinţă a adevărului, ambii fiind de Duhul Sfânt, pentru că au căutat adevărul cel viu şi l-au mărturisit oamenilor. Sfinţii Atanasie şi Chiril sunt prăznuiţi de Biserică şi îi chemăm în rugăciunile noastre. Ei ne-au vădit că în mijlocul înşelăciunii şi al clătinării adevărurilor esenţiale, cei care îşi pun nădejdea în Dumnezeu sunt luminaţi de Cel Preaînalt", a explicat arhim. Nichifor Horia, care a transmis apoi binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Protos. Hrisostom Andrioaia, duhovnicul Mănăstirii Copou, şi-a exprimat bucuria că la hramul Mănăstirii Copou s-au rugat împreună un număr mare de preoţi şi de credincioşi.