În seara zilei de marți, 17 martie, Facultatea de Drept din București a găzduit conferința intitulată „Doamne, învață-mă să fiu om!” Prelegerea a fost susținută de părintele dr. Răzvan Ionescu, prodecan al Centrului de Studii și Cercetări „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Paris. În același cadru a fost lansat și un volum dedicat dezvoltării umane într-o epocă dominată de progresul tehnologic. Dialogul dintre teologie, vocația spirituală a omului, știință și provocările contemporane a fost abordat de părintele Răzvan Ionescu pe parcursul conferinței desfășurate în Aula Magna a Facultății de Drept din Capitală. O atenție deosebită a fost acordată provocărilor pe care inteligența artificială le aduce în rândul societății. „Există un chip foarte personal și personalizat cu care fiecare dintre noi Îl trăiește pe Dumnezeu. Astăzi există tendințe globale ale oamenilor de a-L ocoli pe Dumnezeu și a se descurca singuri. Oferta tehnologică alimentează porniri și căutări în direcția auto-îndumnezeirii, lucru care poate suna fascinant, dar care nu provine din cultura creștină. Cred că, dacă ne dăm seama că deciziile noastre au un impact existențial, adică au repercusiuni asupra vieții întregi și asupra a ceea ce devenim în veșnicie, ajungem la concluzia că, fără a ne preda în mâinile lui Dumnezeu, autorul adevărat al proiectului care suntem noi, nu putem învăța să fim oameni”, a declarat părintele Răzvan Ionescu pentru TRINITAS TV.
Sfinţirea apei de Izvorul Tămăduirii
În Vinerea Luminată, Biserica Ortodoxă Română prăznuieşte Izvorul Tămăduirii şi în multe biserici şi mănăstiri din ţara noastră se săvârşeşte Litania, adică procesiunea cu sfinţirea apei după o rânduială specială.
Sfânta Liturghie se săvârşeşte astăzi după rânduiala din Săptămâna Luminată, adică având începutul pascal cu cântarea „Hristos a înviat”, antifoanele speciale la fel ca în ziua Învierii Domnului şi Axionul „Îngerul a strigat”. De regulă, după sfârşitul Sfintei Liturghii, se oficiază Sfinţirea cea mică a apei de Izvorul Tămăduirii în curtea bisericii, unde sunt pregătite vase cu apă curată sau la o fântână, izvor şi altă apă curgătoare. Slujitorii poartă Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi icoana sărbătorii, însoţiţi de credincioşi, în procesiune în afara bisericii. Se cântă Canonul Paştilor sau irmoasele acestei cântări pe drum. Ajunşi la locul stabilit pentru sfinţirea apei, se cântă „Câţi în Hristos v-aţi botezat” şi se citeşte Apostolul şi Sfânta Evanghelie rânduite. Urmează ectenia şi rugăciunea Sfinţirii celei mici a apei. După sfinţire, în loc de „Mântuieşte, Doamne, poporul tău”, se cântă „Hristos a înviat”, de mai multe ori, şi după caz „Învierea lui Hristos” şi „Înviind Iisus din mormânt”, până ce preotul stropeşte cu apă sfinţită pe toţi credincioşii prezenți. După stropire se face întoarcerea în biserică. În unele zone, dacă este secetă, la această slujbă se face şi rânduiala de rugăciune la vreme de secetă sau neplouare.
În ţara noastră se păstrează în tradiţie anumite izvoare şi ape curgătoare care au puteri miraculoase şi unde se oficiază Sfinţirea apei în fiecare an cu ocazia sărbătorii de astăzi. Pentru credincioşii bucureşteni şi din Prahova, un izvor minunat bine-cunoscut se află la Mănăstirea Ghighiu de lângă Ploieşti. Apa a fost descoperită printr-o minune în 1817 de călugărul Agapie. Alte ape binecuvântate sunt izvorul care se află astăzi la Mănăstirea Dervent, din judeţul Constanţa, izvorul tămăduitor de la Biserica „Buna Vestire” din Brăila, izvoarele de la Mănăstirea Glavacioc, cele din judeţul Argeş din satul Vâlcele-Crâmpotani, comuna Merişani, unde se află, potrivit tradiţiei, şapte izvoare tămăduitoare, şi de la Mănăstirea Brâncoveni din judeţul Olt. Mai amintim, de asemenea, şi izvoarele tămăduitoare de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi de la Mănăstirea Horăicioara din judeţul Neamţ.
.jpg)
