Simpozion dedicat pastorației românilor din diasporă la Palatul Patriarhiei

Palatul Patriarhiei găzduiește, în perioada 8-11 decembrie, Simpozionul Internațional de Teologie cu tema „Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică”, organizat de Patriarhia Română cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. În cadrul lucrărilor sunt prezentate problemele și realitățile cu care se confruntă comunitățile ortodoxe românești din afara granițelor, precum și provocările pastorale determinate de misiunea în spații cu altă cultură și alte tradiții. În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Pastorația românilor de pretutindeni: Misiunea Bisericii-Mamă pentru poporul român”.

Lucrările Simpozionului Internațio­nal de Teologie dedicat pastorației românilor din diasporă au fost deschise joi, 9 decembrie, printr-o sesiune festivă desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patri­arhul” a Palatului Patriarhiei și moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În cuvântul rostit la sesiunea festivă, Patriarhul României a oferit o imagine de ansamblu asu­pra situației comunităților românești din afa­ra granițelor României, precum și a modalită­ți­lor prin care Biserica Ortodoxă Română sprijină eforturile fiilor și fiicelor sale duhovnicești în fața confruntărilor pe care le trăiesc.

În continuare, reprezentanții unor instituții publice au rostit alocuțiuni în care au prezentat diferite moduri în care aceste entități sprijină comunitățile românești din diasporă. Romeo Moșoiu, consilier în cadrul Ministerului Edu­cației, a prezentat un mesaj din partea prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul edu­cației. Acesta a evidențiat proiectele cele mai importante derulate de Ministerul Edu­cației pentru sprijinirea românilor din afara granițelor țării, în special prin acordarea de burse și prin susținerea unor așezăminte educaționale: „La nivel universitar, susținem funcționarea a peste 40 de lectorate în limba română, în cadrul unor universități de prestigiu din întreaga lume, cu lectori de limbă română, care constituie un adevărat corp de elită. În același timp, sprijinim comunitățile românești de pretutindeni, prin acordarea de burse în sistemul de învățământ preuniversitar și universitar din România”.

De asemenea, academicianul prof. univ. dr. Mircea Dumitru, în calitate de reprezentant al Academiei Române și al Universității din București, a prezentat provocările cu care se confruntă românii din diasporă din punctul de vedere al păstrării identității naționale și necesitatea promovării celor trei coordonate esențiale în acest sens: credința, tradițiile și limba: „Fiecare dintre cei zece milioane de români din afara granițelor constituie o istorie, o tradiție. Într-un pasaj din cuvântul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre triada pe care toți trebuie să o cultivăm și să o transmitem mai departe: mărturisirea credinței ortodoxe creștine, transmiterea tradițiilor culturale și istorice și cultivarea limbii române. Toate acestea sunt la un loc în Biserica-Mamă, Academia Română, Universitate și școala românească. Să privim în viitor cu un optimism moderat, să ne gândim că avem mult de lucrat, pentru că cele zece milioane de oameni din afara granițelor nu ne-au părăsit, mentalitatea de comunitate fiind unul dintre remediile pe care trebuie să le promovăm pentru a contracara un anumit gen de individualism al societății contemporane”.

Următorul interlocutor, Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, a vorbit despre modalitățile în care instituția pe care o reprezintă a ajutat ­concret comunitățile ortodoxe românești din diasporă: „Consolidarea identității etnice, ­ling­vis­tice, culturale și spirituale a comunităților de români din afara granițelor țării trebuie să constituie o preocupare constantă a întregii societăți românești și un obiectiv major al politicii statului român. Trebuie încurajată menținerea legăturilor active ale diasporei cu spațiul cultural și religios românesc, ca element important de păstrare a identității naționale și de configurare a profilului identitar al comunităților de români din întreaga lume. Pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, susținerea și punerea în valoare a acțiunilor și proiectelor Bisericii Ortodoxe ­Române, în sprijinul păstrării și promovării limbii și identității naționale și culturale a românilor din diasporă, reprezintă o direcție prioritară de acțiune. Pe lângă faptul că răspund nevoilor religioase ale credincioșilor, comunitățile religioase românești din afara granițelor funcți­onează și ca centre comunitare și rețele de solidaritate românească, ca centre de informare, de întrajutorare și de asistență pentru un mare număr de români din afara granițelor”.

Ultimul mesaj din cadrul acestei sesiuni festive a aparținut domnului Mihai Șerban, director general cu atribuții de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru românii de pretutindeni, care a prezentat obiectivele şi modalitățile prin care departamentul sprijină comunitățile româ­nești din diasporă: „Una dintre prioritățile Departamentului pentru românii de pretutindeni a fost și va rămâne promovarea identității spirituale a românilor, acolo unde trăiesc, în afara granițelor țării. Facem aceasta prin mecanismele instituționale și finanțările nerambursabile pe care departamentul le acordă asociațiilor reprezentative ale românilor din diasporă, multe dintre acestea primind fonduri pentru construcția și renovarea lăcașurilor de cult. Viitorul unei națiuni nu poate exista în afara credinței, nu poate exista fără identitatea noastră națională, din care parte integrantă este și identitatea spirituală. Departamentul prețuiește tot ceea ce părinții fac pentru românii din afara granițelor țării și rămâne alături de parohiile românești de peste hotare”.

Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor simpozionului s-a încheiat prin vizionarea unui film documentar despre diaspora românească, realizat de TRINITAS TV și intitulat „Credința, patria românilor de pretutindeni”.

După o scurtă pauză, în aceeași sală a avut loc a doua sesiune a simpozionului, moderată de părintele Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar-administrativ patriarhal, intitulată „Comu­nitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea granițelor țării: priorități pastorale și misionare”, în cadrul căreia referenții au pre­zentat aspecte din istoria și evoluția comu­nităților de români din apropierea țării, multe dintre ele făcând parte în anumite perioade istorice din teritoriul țării noastre. Au fost remarcate și numeroase provocări de natură istorică, culturală, etnică și religioasă cu care se confruntă acestea în desfășurarea activită­ților specifice, fiind subliniat și sprijinul pe care Patriarhia Română l-a acordat comuni­tă­ților de credincioși ortodocși români din veci­nătatea granițelor.

În cadrul acestei sesiuni de comunicări, Prea­sfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a prezentat situația Mitropoliei Basarabiei, precum și a comunităților româ­nești din Ucraina, rostind cuvântul intitulat „Mitropolia Basarabiei - unitate etnică și responsabilitate eclesială”.

În continuare, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, a prezentat aspecte privind viața bisericească a comunităților românești din țara vecină, în cadrul unei comunicări intitulate „Comunitatea ortodoxă românească din Ungaria: trecut, prezent și viitor, și importanța Bisericii Străbune în menținerea identității naționale și spirituale a membrilor ei și în relațiile dintre cele două State: România și Ungaria”, susținută prin intermediul unei platforme online.

Ultimul referat al acestei sesiuni a fost susținut, de asemenea în format online, de către părintele Emanuel Tapalagă, vicar al Voivodinei (Serbia), și a fost intitulat: „Comunitatea de credincioși ortodocși români din Banatul sârbesc: priorități pastorale și misionare”.

În partea a doua a zilei au fost programate alte două sesiuni de comunicări, desfășurate în Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei. Prima din cele două sesiuni, intitulată „Comu­nitățile românilor ortodocși aflate în diasporă: priorități pastorale și misionare”, a fost moderată de părintele consilier patriarhal Michael Tița, iar a doua, intitulată „Biserica - familia spirituală a românilor de pretutindeni azi (mijloace de comunicare și comuniune între România și diaspora română)“, a fost moderată de părintele prof. univ. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.