Slujire la paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”

În cea de-a patra duminică din Postul Nașterii Domnului, zi în care în bisericile ortodoxe este lecturată Parabola celor poftiţi la cină, 11 decembrie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a aflat la paraclisul Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”.

Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie înconjurat de un sobor de preoți, răspunsurile liturgice fiind date de membri ai Grupului psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale.

La momentul rânduit, monahul Ieremia Sărmaș a fost hiro­tonit întru diacon, pe seama Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou”.

În cuvântul de învățătură, intitulat „La ospățul mesianic din Împărăția lui Dumnezeu!”, publicat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Înalt­prea­sfințitul Părinte Calinic a evi­dențiat faptul că Parabola celor poftiţi la cină, relatată de Sfinţii Evanghelişti Matei şi Luca, face parte dintre pildele despre Împărăţia lui Dumnezeu. Ierarhul a subliniat aspectul hristologic al textului Evangheliei rânduit pentru această zi, Împăratul amintit în parabolă fiind Dumnezeu Tatăl, Care a organizat o cină în cinstea Fiului, Mântuitorul nostru Iisus Hristos:

„Chemarea celor excluşi din comunitate la cină subliniază dimensiunea misionară a Bisericii, în acord cu misiunea lui Hristos, care viza participarea păgânilor la comuniunea euharistică. De fapt, începutul predicării Evangheliei la păgâni, sau la neamuri, are ca paradigmă această invitaţie: Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor (Matei 8, 11). Parabola citită astăzi are o dimensiune hristologică. Omul- împărat adus în discuţia parabolei este Însuşi Dumnezeu. El a făcut nuntă/cină Fiului Său, Iisus Hristos. Şi când toate au fost gata, Dumnezeu a trimis pe slugile sale ca să cheme pe cei poftiţi, însă aceştia - subli­nia­ză referatul - n-au vrut să vină. Atunci, Dumnezeu, insistent, a trimis iarăşi alte slugi, dar ei, fără să ţină seama, au început, unul câte unul, să-şi ceară iertare, fiecare scuzân­du-se în funcţie de ce era stăpânit. Cel dintâi îşi cumpărase o ţarină şi era interesat să o vadă, dar este greu de crezut că nu o văzuse înainte de a o cumpăra; al doilea îşi cumpărase cinci perechi de boi şi trebuia să-i încerce, deşi îi încercase probabil şi înainte de a-i cumpăra; iar pentru al treilea, recent căsătorit, soţia sa avea prio­ritate (cf. Luca 14, 20)”.