Studenţi slabi, universităţi preocupate de propria supravieţuire

Barometrul pe anul trecut al Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) subliniază atât o pregătire tot mai slabă din partea studenţilor români, cât şi o preocupare a universităţilor pentru propria supravieţuire, neexistând, cel puţin deocamdată, universitatea axată pe student.

Studenţii români sunt din ce în ce mai slab pregătiţi, indică Barometrul Calităţii Învăţământului Superior Românesc pe anul 2010 dat publicităţii de ARACIS.

Astfel, dacă în 2009, 42% din tinerii care urmau o facultate erau consideraţi buni de către profesorii lor, în 2010 procentul celor "buni" a scăzut la 19%. Mai mult de atât, studenţii petrec tot mai mult timp distrându-se, iar când trebuie să se informeze preferă să o facă de pe internet, în detrimentul bibliotecii.

În ceea ce priveşte valorile, "studenţii sunt la fel de intoleranţi ca întreaga populaţie", ceea ce denotă o contribuţie nesemnificativă a educaţiei universitare pe acest palier. Astfel, aproximativ 55% dintre tineri nu-şi doresc să aibă vecini persoane de etnie romă. În ciuda acestui aspect, studenţii se declară persoane religioase: la nivelul întregului eşantion, scorul mediu pentru cât de important este Dumnezeu în propria viaţă, pe o scală de la 1 "Deloc important" la 10 "Foarte important" este de 8,3, indicând faptul că studenţii acordă o mare importanţă religiei.

Datele culese prin intermediul interviurilor sugerează faptul că "nu avem o universitate centrată pe student; este o universitate preocupată de propria supravieţuire, în special financiară, într-un mediu ostil, centrată pe ea însăşi şi pe obţinerea resurselor critice de supravieţuire (finanţare şi acreditare)".

De asemenea, barometrul mai arată că lumea studenţească se află într-o continuă căutare de sensuri şi repere, "în special în legătură cu orientarea profesională, cariera şi misiunea studenţilor de viitori cetăţeni activi", universitatea oferind prea puţin în acest sens, fiind "prea academică" în pretenţii, dar "săracă în realizări".

Întrucât datele arată că avem de-a face cu o nouă cultură a învăţării, o cultură a pragmatismului şi confortului personal, universitatea este chemată să inoveze curricular şi metodic pentru a putea ocupa o pondere mai mare din timpul studenţilor; "universităţile ar trebui să fie încurajate să stimuleze participarea studenţilor în comunitatea academică".