Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Troiţe, în semn de mulţumire, la Vlădiceni

Troiţe, în semn de mulţumire, la Vlădiceni

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 09 Noiembrie 2010

Parohia "Sfântul Ierarh Nicolae" - Vlădiceni din Protopopiatul Piatra Neamţ a fost, cu o zi înainte de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, gazda unui eveniment special.

După săvârşirea Utreniei şi a Sfintei Liturghii în Biserica "Sfântul Nicolae", pr. Dumitru Ailincăi, protoiereul Protopopiatului Piatra Neamţ, alături de un sobor de preoţi, a sfinţit cele două troiţe ridicate la intrarea în curtea bisericii. Din soborul de preoţi a făcut parte şi pr. prof. Dan Ovidiu Cojan, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Sf. Împ. Constantin şi Elena" din Piatra Neamţ. În cuvântul de învăţătură pr. protopop Dumitru Ailincăi a arătat importanţa ridicării celor două troiţe, ele deschizând o nouă cale spre împărăţia lui Dumnezeu, fiind semne ale prezenţei Lui, dar şi semne ale biruinţei, eliberării, mântuirii oamenilor. "Întrucât aşa cum prin Cruce lumea a fost eliberată din osândirea păcatului, aşa şi cei care se vor închina aici cu credinţă, din suflet, vor primi ajutor spre izgonirea şi înfrângerea tuturor curselor, ispitelor şi asupririlor diavoleşti", a subliniat pr. protopop Dumitru Ailincăi. Ctitorilor acestor troiţe le-au fost înmânate distincţii de vrednicie din încredinţarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Părintele paroh Nicolae Dăscălescu a mulţumit tuturor celor prezenţi la frumosul eveniment, donatorilor şi credincioşilor. De asemenea, părintele paroh a arătat că odată cu ridicarea celor două troiţe în sufletul fiecărui enoriaş s-a zidit o troiţă, un nou edificiu al credinţei, al dragostei şi nădejdii în Dumnezeu. De aceea, a mai spus părintele, "tuturor celor care se vor închina cu credinţă aici, în faţa acestor troiţe, Dumnezeu le va fi milostiv, ascultător, îndurător şi împlinitor tuturor cererilor celor către mântuire".

Cele două frumoase troiţe poartă hramul Sfântului Ierarh Nicolae şi respectiv al Sfântului Ierarh Vasile cel Mare. Aceste troiţe au fost ridicate prin osteneala robilor lui Dumnezeu Constanţa şi Vasile Pavel, ca semn de mulţumire adus lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite în viaţă, dar şi spre veşnica pomenire a robului lui Dumnezeu Vasile Pavel (fiu al satului Vlădiceni), trecut la cele veşnice pe 3 octombrie 2009.

Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae"

Legenda spune că un locuitor nevoiaş, pe nume Chifu, şi-a făcut casa pe moşia unui vlădică (episcop), şi mai târziu satul a luat numele de Vlădiceni. Vatra satului s-a format prin tăierea pădurii. Primul lăcaş de cult a fost o bisericuţă de lemn care a ars complet. În anul 1906, la data de 26 octombrie, s-a pus temelia actualei biserici, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Biserica este construită din cărămidă, în stil moldovenesc, cu un turn ce adăposteşte clopotniţa. A fost pictată în ulei de pictorul romaşcan Teofanescu, catapeteasma a fost sculptată de Iorgu Sapatoiu din Roman, în anul 1915. Biserica a fost finalizată şi sfinţită în anul 1918, sub îndrumarea preotului Ion Teofanescu. Pe 15 noiembrie 1927 a luat fiinţă parohia Vlădiceni, care cuprindea şi satul Dârloaia, desprinzându-se de parohia Bârgăoani. Primul preot paroh a fost Ioan Negrea, care a păstorit până în anul 1953, când a preluat funcţia de protoiereu al Protopopiatului Târgu Ocna. Din 1953 până în 1972 preot paroh a fost Nicolae Tendeleu.

În timpul păstoririi sale au fost executate unele lucrări de consolidare a bisericii. Între anii 1973-1977 a fost în slujirea de preot paroh Nicolae Grebenea, iar între 1977-1982 a fost paroh părintele Gheorghe Agafiţei. În perioada 1982-2005 parohia a fost păstorită de preotul Nicolae Talpalariu. În anul 2005 satul Dârloaia a devenit parohie, fiind numit paroh părintele Mihail Ursache.

Dăruire şi jertfă pentru construcţia casei sociale

De la 1 ianuarie 2006 parohia Vlădiceni este păstorită de pr. Nicolae Dăscălescu. Tot de atunci, parohia şi-a intensificat activităţile liturgice, pastorale, cultural-misionare şi social-caritative. Principala misiune, ce cuprinde întreaga parohie, pe lângă zidirea sufletească a enoriaşilor, o reprezintă construcţia unei case sociale (casă praznicală şi casă parohială). Necesitatea acestei clădiri s-a făcut puternic simţită în viaţa parohiei, în acest proiect întreaga comunitate investind dragoste, jertfă şi dăruire. De fapt, fiecare suflet, fiecare credincios, este implicat în mod direct în acest proiect de importanţă majoră pentru parohie. În prezent, construcţia este finalizată. Se lucrează la pictarea trapezei. Anul acesta lucrările au continuat şi în curtea bisericii. Începând cu luna mai au fost efectuate lucrări de pavare a curţii, lucrări de terasare a solului. (N.D, C.C.)

Vlădiceni, atestare din sec. al XV-lea

Parohia Vlădiceni este situată în partea de miazăzi, în dreapta drumului judeţean Piatra-Neamţ-Roman, la o distanţă de patru kilometri de satul Baratca. La început, satul a fost aşezat la aproximativ doi kilometri de şoseaua Piatra-Neamţ-Roman, dar se pare că din cauza deselor năvăliri ale turcilor şi tătarilor satul a fost mutat în zona pădurii. Iniţial, satul a purtat numele de Gostileşti, după boierul Goştilă. Aşa cum au arătat cercetările arheologice efectuate aici, satul este foarte vechi. O primă atestare documentară avem din 1488, februarie, când Sfântul Voievod Ştefan cel Mare întăreşte lui Doşca şi surorii sale, Melea, fii lui Goştilă, nepoţii lui Puiu Ploscaru, satele Gostileşti (şi altele) pe pârâul Negru.