Un chip de lumină

La sfârşitul săptămânii trecute, ARCUB, în parteneriat cu Asociaţia Renaşterea Obiceiurilor şi Tradiţiilor Româneşti, a deschis suita de evenimente dedicate Anului Brâncoveanu cu proiecţia filmului „Un chip de lumină - Arhimandritul Ioan, stareţ al Mănăstirii Hurezi între anii 1692 şi 1726“, realizat de Iuliana Mateescu.

„Fiii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puţin să ne salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!“ Acestea sunt cuvintele de îmbărbătare pe care Constantin Vodă Brâncoveanu le adresa fiilor săi la momentul martiriului lor. O expresie a forţei lăuntrice şi a credinţei domnitorului român fără egal pe aceste pământuri. Execuţia a fost aleasă anume la 15 august, atunci când Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, iar creştinii sărbătoreau Adormirea Maicii Domnului. Domnitorul împreună cu cei patru fii şi ginerele său, Enache Văcărescu, au fost obligaţi să meargă pe jos prin oraş până la locul unde urmau a fi executaţi, desculţi şi îmbrăcaţi doar în cămăşi. Cum înţelegem azi jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni? Înrudiţi în seminţie şi în duh cu aceştia, ar trebui să moştenim ceva din curajul şi spiritul de sacrificiu al bravilor martiri. La 300 de ani de la moartea lor mucenicească, oare câţi dintre noi mai păstrăm vie credinţa în Dumnezeu şi dragostea de patrie? Câţi am mai avea azi curajul şi demnitatea de a merge la moarte pentru neam şi credinţă? Sacrificiul Brâncovenilor este poate neînţeles în vremurile moderne.

Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (foto), a evocat personalitatea Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi a citit cuvântul de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Despre importanţa aşezământului de la Hurezi a vorbit în cadrul evenimentului Preasfinţitul Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. „Venim de la Arhiepiscopia Râmnicului ca unii care ne bucurăm de organizarea acestui eveniment în cinstea unui egumen care a jucat un rol important în istoria Eparhiei Râmnicului, dar şi a Bisericii Ortodoxe Române. Canonizarea arhimandritului Ioan este o nădejde a noastră“, a declarat Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul.

Lavra de la Hurezi s-a dorit a fi un puternic aşezământ monahal cu viaţă de obşte, ce trebuia să apere Ortodoxia şi s-o întărească, dar şi un centru de artă şi cultură brâncovenească. În acest spaţiu, Ioan va fi stareţ timp de trei ani. Stareţul Ioan de la Hurezi poate fi privit ca un model pentru prezent; profunzimea sa intelectuală şi spirituală se îmbină cu un spirit practic, pragmatic şi inovator. Mănăstirea de la Hurezi a devenit o sinteză a artei româneşti din acel timp, fiind reper pentru celelalte biserici ce poartă stilul domnitorului cărturar Brâncoveanu. Despre aceste lucruri a vorbit prinţul Mihai Dimitrie Sturdza în cuvântul său.

Despre stareţul Ioan de la Hurezi, considerat cel mai iscusit ctitor şi ispravnic de biserici şi mănăstiri din Ţara Românească, a vorbit şi Anca Vasiliu, doctor în filosofie şi istoria artei. „Filmul realizat de Iuliana Mateescu aruncă o privire pătrunzătoare asupra vieţii arhimandritului Ioan de la Hurezi, descoperind întreaga adâncime a demersurilor acestuia şi a respectului faţă de origini. Arhimandritul Ioan este omul discret, înfăptuitorul a cărui mărturisire a fost trecerea de la nevăzut la văzut în armonia de la Hurezi. Discreţia sa este o calitate pe care trebuie să i-o recunoaştem. Şi cea de înfăptuitor trebuie recunoscută, căci a tradus dorinţa lui Constantin Brâncoveanu în armonia regulilor arhitecturale, geometrice. Hurezi reprezintă întâlnirea dintre Orient şi Occident, dintre văzut şi nevăzut, o reunire sub lumina duhului“, a spus Anca Vasiliu pe scena ARCUB.

La eveniment au participat stareţi de la mai multe mănăstiri din Arhiepiscopia Bucureştilor şi din Arhiepiscopia Râmnicului, dar şi istorici şi oameni de cultură. Corala „Te Deum Laudamus“ a susţinut un minirecital foarte apreciat de public; de altfel, totul a fost parcă anume gândit să te introducă în atmosfera acelor vremuri de demult, în fapt în atmosfera filmului realizat de Iuliana Mateescu, a cărui durată a fost de 40 de minute.

Jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni reprezintă o chemare la redescoperirea credinţei şi la lupta pentru salvarea sufletului românesc, un îndemn la redescoperirea valorilor demult uitate ale demnităţii, curajului şi conştiinţei naţionale.