Un nou paraclis ortodox în Beiuş

În Duminica a XXI-a după Rusalii a avut loc la Beiuş, cu binecuvântarea Preasfinţitului Sofronie, Episcopul Oradiei, sfinţirea unui paraclis pe seama nou-înfiinţatei Parohii Beiuş Habitat, de preotul vicar-administrativ al Episcopiei Oradiei, Radu Rus, în prezenţa unui sobor de zece preoţi şi un diacon, în frunte cu protopopul Beiuşului, pr. Ioan Balint, şi a unui însemnat număr de credincioşi.

Paraclisul cu hramul "Naşterea Maicii Domnului" a fost amenajat de preoţii Marin Vasile Bota de la Parohia Uileacul de Beiuş şi Marian Vasile Popa de la Parohia Cociuba Mică în cartierul Habitat al municipiului Beiuş, într-o magazie oferită în mod gratuit de Adrian Ciorna, directorul Asociaţiei "Habitat pentru Umanitate" România. Lucrările de transformare a magaziei în paraclis au fost făcute după planurile arhitectului Ovidiu Benţa şi au durat un an, fiind realizate cu fonduri de 12.500 de lei, adunate de cei doi preoţi şi de la familiile, prietenii şi cunoscuţii acestora, precum şi de la câţiva oameni de suflet. Pereţii paraclisului au fost împodobiţi de jur împrejur cu icoane donate de preoţi şi credincioşii din câteva parohii din preajma Beiuşului, precum şi de către profesorul de arte plastice şi, totodată, diaconul misionar Pavel Benţa.

După săvârşirea slujbei Sfeştaniei şi stropirea cu apă sfinţită a paraclisului s-a săvârşit prima Sfântă Liturghie la acest altar cu nădejdea că, într-o bună zi, se va construi şi o biserică din zid pentru credincioşii aflaţi la marginea municipiului Beiuş, care parcurgeau până acum o distanţă apreciabilă până la cea mai apropiată biserică, cea din centrul oraşului.

"Să ne ferim de superficialitate"

Părintele-vicar Radu Rus a tâlcuit, în cuvântul de învăţătură, Pilda Semănătorului din Evanghelie, explicând că semănătorul este Dumnezeu, sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu, iar cele patru categorii de pământ în care cade sămânţa "ne reprezintă pe noi, oamenii, care suntem foarte diferiţi şi care avem atitudini diferite faţă de Cuvântul lui Dumnezeu pe care-l primim cu toţii, dar, în funcţie de atitudinea fiecăruia dintre noi, Cuvântul rodeşte mai mult sau mai puţin sau, dimpotrivă, se risipeşte şi nu aduce rod".

Apoi, pr. Radu Rus a accentuat pe ideea că, pentru a aduce roade bune, este necesar să ne ferim de superficialitate şi să avem o credinţă statornică, fiind, de asemenea, foarte important "să încercăm să înţelegem Cuvântul lui Dumnezeu care ni se adresează tuturor. Este foarte important să înţelegem credinţa şi să avem motivaţia credinţei" deoarece, "neavând motivaţia credinţei, neştiind de ce crezi în felul acesta, de ce trebuie să fie aşa, s-ar putea, la vreme de încercare, să ne clătinăm sau, Doamne fereşte, chiar să ne pierdem credinţa". Sufletul trebuie desţelenit de buruieni şi spini, care sunt "fructele răului, păcatele şi patimile", folosind cu responsabilitate darul libertăţii arătând că suntem "stăpâni pe noi înşine". Plivirea se realizează printr-un "examen de conştiinţă, urmat de Taina Spovedaniei", devenind astfel "pământ curat şi bun în care să poată rodi Cuvântul lui Dumnezeu". Misiunea de a semăna Cuvântul lui Dumnezeu în sufletele oamenilor îi revine clerului bisericii, "care are, între slujirile pe care le-a primit de la Hristos, Arhiereul cel Veşnic, misiunea aceasta foarte importantă de a semăna Cuvântul lui Dumnezeu".

Zidirea bisericii din suflet

Pr. Radu Rus a transmis binecuvântarea, felicitările şi încurajările PS Sofronie, Episcopul Oradiei, "pentru ceea ce s-a întâmplat aici şi pentru lucrarea care porneşte astăzi aici", subliniind că Preasfinţitul Sofronie, încă de când a venit la Oradea, a avut şi are mereu grija "ca să nu existe nici un sat sau cartier a vreunui oraş din Eparhia Oradiei în care să nu existe un lăcaş de închinare".

Protopopul Beiuşului, Ioan Balint, i-a prezentat, apoi, pe cei doi preoţi credincioşilor care au venit la acest eveniment, arătând că din acest loc "se va vesti câtăva vreme Cuvântul lui Dumnezeu până când, după datină şi rânduială, şi cu vrerea lui Dumnezeu, se va ridica o biserică nouă". Pr. Ioan Balint a mai arătat că întemeierea unui loc de vestire a Evangheliei înseamnă "un plus de misiune, dar niciodată prea mult şi nici chiar destul", urând celor doi preoţi "pastoraţie rodnică" pentru a finaliza cu bine misiunea ce le-a fost încredinţată. Preotul Marian Vasile Popa a încheiat şirul cuvântărilor, aducând mulţumiri lui Dumnezeu, precum şi tuturor celor implicaţi în realizarea acestui paraclis, asumându-şi misiunea de a vesti cuvântul lui Dumnezeu "cu timp şi fără de timp" subliniind totodată necesitatea zidirii, mai întâi, a bisericii din suflete ca şi premisă sigură a celei de zid: "Scoţând din sufletele noastre păcatele, spinii, răutatea, ura, necredinţa, îndoiala şi toate celelalte păcate, vom reuşi să ne zidim, întâi de toate, biserica în suflet, iar biserica cealaltă va fi uşor de realizat dacă avem credinţă în bunul Dumnezeu".