Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Varlaam al Moldovei, „ctitorul limbii româneşti”

Varlaam al Moldovei, „ctitorul limbii româneşti”

Galerie foto (4) Galerie foto (4) Știri
Un articol de: Ioan Bușagă - 31 August 2016

Ieri, 30 august, Biserica Ortodoxă a pomenit 5 sfinţi ierarhi, trei patriarhi ai Constantinopolului şi doi ierarhi români. Cu prilejul sărbătoririi ocrotitorului spiritual, Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a transmis un mesaj de felicitare Preasfinţitului Părinte Varlaam Ploieşteanul cu prilejul zilei onomastice.

Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, a fost un „mare apărător al credinţei ortodoxe”, a explicat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, în cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii. Acest sfânt ierarh român a împlinit în cursul vieţii sale pământeşti cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos de a deveni „lumină lumii prin propovăduirea Evangheliei” şi jertfelnic păstor al credincioşilor în îndrumarea lor pe calea mântuirii.

Preasfinţitul Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul a prezentat succint viaţa, personalitatea şi lucrarea Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei, în calitate de egumen la mănăstirile Secu şi Dragomirna; de trimis al domnitorului Miron Barnovschi şi Mitropolitului Moldovei, Anastasie Crimca, la Kiev şi la Moscova; de Mitropolit al Moldovei. În timpul arhipăstoriei sale, Sfântul Ierarh Varlaam al Moldovei a reuşit înfiinţarea la Iaşi a unei academii româneşti (1640), la care, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu, a adus profesori vestiţi, „care au făcut din această şcoală una dintre cele mai înalte şcoli ale sud-estului Europei din perioada respectivă”. De asemenea, pentru plata datoriilor Patriarhiei Ecumenice de către Ţara Moldovei, în data de 13 iunie 1641, Patriarhul de la Constantinopol a dăruit moldovenilor moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Lucrarea bisericească a Sfântului Ierarh Varlaam a continuat cu înfiinţarea unei tipografii în chiliile Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, cu ajutorul Sfântului Ierarh Petru Movilă de la Kiev. Din această tipografie au fost răspândite în Ţările Române şi în alte ţări ortodoxe cărţi de mare importanţă pentru viaţa bisericească, precum „Şapte Taine ale Bisericii” (1644), „Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu” (1645), „Răspunsul împotriva Catihismului calvinesc” (1645), „Pravila lui Vasile Lupu” (1646) sau, nu în ultimul rând, celebra cazanie a lui Varlaam sau „Carte românească de învăţătură la dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti şi la svănţi mari” (1643), în 1.012 pagini. „Această carte a avut un rol uriaş. A fost scrisă într-o limbă română foarte frumoasă, elaborată, curăţată de slavonisme şi de alte cuvinte străine, o carte tradusă din operele a doi mari predicatori, şi anume, Damaschin Studitul, care a scris o operă de cuvântări, şi dintr-o lucrare de predici aparţinând tradiţiei ucrainene, scrisă de monahul Gavriil Staroveţchi. Dar această lucrare nu este o simplă traducere, ci Mitropolitul Varlaam are o contribuţie importantă, fie prin creaţii noi, cum este predica la «Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava», dar şi prin contribuţiile pe care le aduce la dezvoltarea şi stabilirea principiilor limbii române. De aceea, el este considerat de marii istorici şi critici ai literaturii noastre «ctitorul limbii româneşti» şi este supranumit «Eminescu al literaturii vechi româneşti»”, a precizat Preasfinţitul Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul.

Sfântul Ierarh Varlaam a fost unul dintre candidaţii pentru scaunul vacant al Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, în anul 1639, ceea ce arată că mai înainte de realizările sale în plan tipografic, cultural, diplomatic, el a fost recunoscut ca mare teolog şi apărător al credinţei ortodoxe.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor în anul 2007, în ziua de 30 august, în aceeaşi zi de pomenire cu trei patriarhi ai Constantinopolului, Alexandru, Ioan şi Pavel cel Nou, la care se adaugă Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului. Sfintele sale moaşte sunt aşezate spre cinstire la Mănăstirea Secu.

În timpul Sfintei Liturghii au fost rostite cereri şi rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru împlinirile şi binefacerile revărsate asupra Preasfinţitului Părinte Episcop Varlaam Ploieşteanul. Cu prilejul zilei onomastice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a transmis Preasfinției Sale mesaj de felicitare.