Vecernia din prima zi de Paști la Catedrala Patriarhală

În toate bisericile din Patriarhia Română a fost oficiată, în prima zi a Sfintelor Paşti, duminică, 24 aprilie 2022, slujba Vecerniei Învierii Domnului, numită în popor și „A doua Înviere”. La Catedrala Patriarhală din București, slujba a fost săvârșită, la orele amiezii, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum din Patriarhia Antiohiei; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhi­episcopiei Bucureştilor.

În cadrul slujbei Vecerniei Învierii a fost citit pasajul evanghelic de la Ioan 20, 19-25, în 9 limbi: română, greacă, arabă, latină, ebraică, engleză, italiană, spaniolă și franceză.

În cuvântul de învățătură rostit, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre sem­nificația pasajului evanghelic lecturat, explicând mai întâi motivul pentru care Domnul le arată ucenicilor Săi semnele Pătimirii Sale: „Această Evanghelie ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos, după Învierea Sa din morți, a dorit să-i încurajeze pe ucenici, încredințându-i mai întâi de adevărul Învierii Lui. Domnul i-a salutat prin cuvintele «Pace vouă!» și apoi le-a arătat mâinile și coasta Sa. Această mărturie este deosebit de semnificativă: deși a înviat din morți, Hristos Domnul poartă pentru veșnicie, în trupul Său, semnele suferinței Sale pe Cruce. El, care a vindecat orbi din naștere și a înviat oameni din morți, putea să vindece semnele cuielor și lancei, dacă dorea. Însă nu a dorit să le șteargă, ci ele rămân în trupul Lui înviat ca semne ale iubirii Sale smerite și eterne și ale legăturii interioare între taina Crucii Sale, ca iubire jertfelnică, și taina Învierii Sale, ca bucurie veșnică”.

Patriarhul României a explicat valențele misionare ale citirii acestui pasaj evanghelic în mai multe limbi: „Domnul îi trimite pe ucenici în misiunea de a propovădui Evanghelia și de a predica pocăința, spre mântuire, la toate nea­murile, începând din Ierusalim. Trimiterea la diferitele popoare și etnii înseamnă că Apostolii trebuiau să cheme la comuniune de iubire în Hristos toate neamurile pământului. Așa se ­explică de ce, în această zi, citim Evanghelia în mai multe limbi, pentru a arăta că Hristos Domnul nu a venit doar pentru poporul evreu, ci pentru toate popoarele din lume care vor crede în El, Îl vor iubi și vor face parte din Biserica Sfântă a Lui. Trimiterea ucenicilor este o lucrare prin care ei continuă ceea ce Hristos a început. În continuare, Mântuitorul suflă asupra ucenicilor Duh Sfânt și le oferă puterea iertării păcatelor. Aceasta înseamnă că Domnul, care înainte de Răstignirea Sa, la Cina cea de Taină, a instituit Sfânta Euharistie, după Învierea din morți dăruiește ucenicilor o putere dumnezeiască, aceea de a ierta păcatele. Le-o dăruiește ca ei să poată primi pocăința celor care se căiesc, se spovedesc și cer iertare, fiindcă fără pocăință nu este mântuire”, a precizat Preafericirea Sa.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale și de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.