Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Vocaţia învăţătorească a Bisericii

Vocaţia învăţătorească a Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 28 Iunie 2013
Biserica şi şcoala sunt şi au fost în permanenţă două instituţii care conferă identitate societăţii umane, iar colaborarea lor este de la sine înţeles spre folosul spiritual şi cultural al celor care formează o comunitate. Efectul activităţii celor două se răsfrânge nu doar în mod direct asupra copiilor, ci, prin ei, asupra tuturor membrilor colectivităţii şi generaţiilor. Deşi desprinsă dintru începuturi din sânul Bisericii, şcoala are un rol fundamental în destinul unui popor, şi acest statut al său este recunoscut ca atare de corpul eclezial printr-o strânsă colaborare cu ea. Un beneficiu major pentru o comunitate constă în dispoziţia de a fructifica căile de comunicare între aceste două structuri instituţionale esenţiale care o definesc.
 
Formele de manifestare a cooperării şi interdependenţei dintre şcoală şi vocaţia învăţătorească a Bisericii, ca şi a întrepătrunderii activităţilor lor, sunt reflectate în mod concret prin ora de religie din şcoală şi cateheza din Biserică. Absenţa uneia dintre ele, a orei de religie sau a catehezei, ar diminua în mod tragic atât sensul funcţiei şcolii şi al finalităţii ei, care vizează formarea omului întreg pentru societate, cât şi imperativul esenţial al misiunii Bisericii în lume. Cele două menţin legătura spirituală viguroasă a unei şcoli cu matca ei istorică şi îi conferă un plus de valoare în împlinirea rostului ei educativ.
 
Prin intermediul mijloacelor pedagogice, ora de religie din cadrul şcolii îi pune pe elevi în contact cu universul credinţei şi al valorilor ei, iar contactul direct cu acestea şi aprofundarea la nivelul trăirii şi experienţei se petrece în Biserică şi prin intermediul catehezei speciale care li se adresează. Arsenalul instrumentelor pedagogice stă la îndemâna celor care catehizează pentru a atinge finalitatea actului educativ religios al tinerilor în formare, iar tezaurul cultural şi spiritual al Bisericii este la dispoziţia educatorilor din şcoală spre valorificare în cadrul orei de religie. Concluzia ar fi: nici şcoală fără oră de religie, nici Biserică fără cateheză. Iar Biserica şi şcoala în slujba binelui comun al societăţii. (Pr. Florin-Cătălin Ghiţ)