Cel mai mare praznic al creștinătății, Învierea Domnului, a fost sărbătorit cu multă bucurie duhovnicească în toată lumea ortodoxă duminică, 5 mai 2024. Utreniei pascale i‑a urmat Sfânta Liturghie, care a
05 Mai, 2024
Vocaţia învăţătorească a Bisericii
Biserica şi şcoala sunt şi au fost în permanenţă două instituţii care conferă identitate societăţii umane, iar colaborarea lor este de la sine înţeles spre folosul spiritual şi cultural al celor care formează o comunitate. Efectul activităţii celor două se răsfrânge nu doar în mod direct asupra copiilor, ci, prin ei, asupra tuturor membrilor colectivităţii şi generaţiilor. Deşi desprinsă dintru începuturi din sânul Bisericii, şcoala are un rol fundamental în destinul unui popor, şi acest statut al său este recunoscut ca atare de corpul eclezial printr-o strânsă colaborare cu ea. Un beneficiu major pentru o comunitate constă în dispoziţia de a fructifica căile de comunicare între aceste două structuri instituţionale esenţiale care o definesc.
Formele de manifestare a cooperării şi interdependenţei dintre şcoală şi vocaţia învăţătorească a Bisericii, ca şi a întrepătrunderii activităţilor lor, sunt reflectate în mod concret prin ora de religie din şcoală şi cateheza din Biserică. Absenţa uneia dintre ele, a orei de religie sau a catehezei, ar diminua în mod tragic atât sensul funcţiei şcolii şi al finalităţii ei, care vizează formarea omului întreg pentru societate, cât şi imperativul esenţial al misiunii Bisericii în lume. Cele două menţin legătura spirituală viguroasă a unei şcoli cu matca ei istorică şi îi conferă un plus de valoare în împlinirea rostului ei educativ.
Prin intermediul mijloacelor pedagogice, ora de religie din cadrul şcolii îi pune pe elevi în contact cu universul credinţei şi al valorilor ei, iar contactul direct cu acestea şi aprofundarea la nivelul trăirii şi experienţei se petrece în Biserică şi prin intermediul catehezei speciale care li se adresează. Arsenalul instrumentelor pedagogice stă la îndemâna celor care catehizează pentru a atinge finalitatea actului educativ religios al tinerilor în formare, iar tezaurul cultural şi spiritual al Bisericii este la dispoziţia educatorilor din şcoală spre valorificare în cadrul orei de religie. Concluzia ar fi: nici şcoală fără oră de religie, nici Biserică fără cateheză. Iar Biserica şi şcoala în slujba binelui comun al societăţii. (Pr. Florin-Cătălin Ghiţ)
