În cadrul manifestărilor solemne dedicate eroilor Revoluției Române din decembrie 1989, luni, 23 decembrie, la monumentul eroilor jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni a fost
Zilele Culturii la Moldova-Nouă
Zilele Culturii la Moldova-Nouă au fost marcate anul acesta de o serie de manifestări culturale, precum şi de participarea mai multor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai Bisericii Ortodoxe Sârbe la Simpozionul "Valori arheologice locale".
Zilele Culturii în oraşul Moldova-Nouă, organizate de Primăria şi Consiliul Local Moldova-Nouă, cu participarea celorlalte instituţii din localitate, au debutat miercuri, 3 noiembrie, începând cu ora 11:00, în Sala de festivităţi a oraşului - fosta Cantină Miniera, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene, a celorlalţi reprezentanţi ai instituţiilor locale, cadre didactice, numeroşi elevi. La eveniment au participat şi preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române şi Sârbe, respectiv pr. Bogdan Belu şi pr. Iova Megheleş de la Parohia "Sfântul Gheorghe Moldova-Nouă" şi pr. Alexandru Petrovici de la Parohia Măceşti, din partea Bisericii Sârbe. În cuvântul de deschidere, primarul oraşului, dr. ing. Ion Chisăliţă, a subliniat faptul că tema Simpozionului "Valori arheologice locale" a izvorât din "dorinţa de dezvoltare turistică a oraşului Moldova-Nouă". Au urmat apoi intervenţiile celorlalţi invitaţi speciali, între care prof. dr. Doina Benea, prof. drd. Lucreţia-Loredana Bojin, prof. dr. Gecse Desideriu, prof. Ionel Folea, prof. Andrei Nistoran, care au prezentat în timpul alocat mai multe izvoare şi surse istorice privind comunităţile din Banatul de Sus, dovezi arheologice privind mineritul în zonă chiar de origine neolitică şi romană. Vestigii arheologice creştine pe Clisura Dunării Prof. dr. Gecse Desideriu a afirmat că pe teritoriul localităţilor Moldova-Veche, Pojejena, Gornea, Moldova-Nouă, Liubcova, Berzasca şi Divici au fost descoperite "altăraşe de cult", folosite pentru iluminare sau păstrarea focului care datează de prin sec. I-II d.Hr. "Moldova-Nouă este o localitate multietnică şi e păcat că portul popular al "pemilor" (cehilor) şi al celorlalte comunităţi este purtat tot mai rar de către tinerii de azi", a spus prof. dr. Gecse. Distinsul profesor a mai remarcat faptul că în zona Clisurii Dunării a existat o localitate "Elisabetfeld", cu o capelă veche, care a fost desfiinţată în anul 1948. Prof. Andrei Nistoran, un renumit istoric al locurilor, a menţionat că în anul 1977 au luat fiinţă Muzeul Clisurii Dunării şi Clubul Copiilor, care au funcţionat doar până în anul 2000, când din motive neştiute s-au desfiinţat. În a doua parte a simpozionului a fost lansat volumul IV de poezii intitulat "Miraje majore", scris de poetul Mihai Leonte. A urmat apoi cuvântul de încheiere rostit de primarul Ion Chisăliţă, care a punctat faptul că "este bine că aceste comunităţi mici au ocazia să beneficieze de asemenea profesori, care să pună în valoare aceste valenţe turistice prin conservarea valorilor existente şi fără de care nu se poate vorbi de o dezvoltare locală". Zilele Culturii au continuat la Moldova-Nouă cu un spectacol artistic oferit de formaţiile de dansuri populare şi moderne, formate din tineri români şi sârbi ai Casei de Cultură Moldova-Nouă.