De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Ziua Drapelului Național la Iași
În această dimineață, 26 iunie 2021, la Catedrala Mitropolitană din Iași, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a oficiat slujba de sfințire a Tricolorului României, cu prilejul Zilei Drapelului Național. La eveniment au participat autoritățile centrale și locale, militarii Garnizoanei Iași, dar și numeroși credincioși și pelerini care au venit să se roage la catedrală. În continuare, steagul României a fost purtat de Garda de onoare spre Piața Tricolorului și a fost arborat în centrul orașului, în timpul intonării Imnului Național.
Ziua Drapelului Național a fost promulgată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998 și este celebrată în fiecare an, pe 26 iunie. De altfel, această zi amintește și marchează data de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca tricolorul să reprezinte steagul național al tuturor românilor.
Manifestările dedicate Zilei Drapelului României au început în această dimineață la Catedrala Mitropolitană din Iași, cu săvârșirea slujbei de sfințire a tricolorului. Binecuvântarea Drapelului național a fost oficiată de Părintele Mitropolit Teofan. La eveniment au mai participat domnul Ludovic Orban, președintele Camerei Deputaților, domnul Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, domnul Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, dar și generalul de brigadă Daniel Pop, comandantul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”.
„Crucea pentru Biserică, Drapelul pentru oaste, copilul pentru Familie și pentru țară”
La finalul slujbei de sfințire, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a afirmat că Tricolorul, Crucea și Familia sunt simboluri importante pentru supraviețuirea poporului român: „Am înălțat o scurtă rugăciune lui Dumnezeu, rugându-L să ocrotească Armata țării, să îi întărească pe comandanți și pe oșteni în slujirea pe care o au, să îi apere de primejdiile care sunt legate de această slujire atât de importantă pentru noi, pentru țară, pentru pacea lumii. Rugăciunea de binecuvântare a drapelului este și o chemare, adresată tuturor, de conștientizare a importanței pe care oastea o are pentru țară, chemare adresată autorităților politice și administrative, slujitorilor Bisericii, oamenilor obișnuiți din rândul cărora sunt aleși ostașii țării. Ceremonia de astăzi, de aici și din întreaga țară, are importanța ei pentru că drapelul ne amintește de țara din care facem parte, iar țara este constituită din părinții noștri, din dascălii noștri, din eroii de altădată, din copiii care se nasc, din toți oamenii de bine. Drapelul țării, ceremonia aceasta, ne cheamă să înțelegem cât de importante sunt simbolurile pentru supraviețuirea noastră: Crucea pentru Biserică, drapelul pentru oaste, copilul pentru familie și pentru țară. Dumnezeu să ne binecuvinteze pe toți, să binecuvinteze Armata Română, să binecuvinteze pe toți cei care, privind înălțarea drapelului, conștientizează faptul că acolo sus se află ocrotirea noastră”.
În continuare, militarii Gărzii de onoare, în acordurile Fanfarei Militare Iași, s-au îndreptat spre Piața Tricolorului de pe strada Anastasie Panu, unde a avut loc ceremonialul de ridicare a steagului României pe catarg.
Drapelul Național, simbolul poporului român
Ziua Drapelului Național se sărbătoreşte în baza unei legi emisă în 20 mai 1998, care prevede organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice. Constituţia din 1866 a României prevedea la articolul 124: „culorile Principatelor Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Ordinea şi dispoziţia culorilor au fost stabilite de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 26 martie 1867.
Drapelul României este un tricolor albastru, galben, roşu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Protocolul actual impune ca drapelul României să fie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional.