Ziua lui Mihai Eminescu, Ziua Culturii Naţionale

Aula Academiei Române a fost ieri arhiplină. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu academicieni, personalităţi din toate domeniile vieţii sociale, clerici şi un public entuziast, a participat mai bine de trei ore la sărbătoarea dedicată, deopotrivă, poetului nepereche şi culturii noastre. Au fost prezentate operele fundamentale apărute în anul 2012 sub egida Academiei şi au fost acordate Premiile Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă.

Academicianul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a deschis sesiunea dedicată Zilei Culturii Naţionale, recunoscând că "datoria Academiei Române este de a garanta păstrarea şi promovarea culturii naţionale în înţelesul său cel mai larg. Pentru îndeplinirea acestei misiuni avem nevoie de ajutorul autorităţilor, al societăţii civile, al fiecărui cetăţean conştient".

"Cred într-un Eminescu pe care să-l lecturăm şi să nu-l judecăm"

La tribuna înaltului for de ştiinţă şi de cultură a urmat Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii, care a răspuns la întrebarea: De ce 15 ianuarie este Ziua Culturii Române? "În primul rând este ziua de naştere a lui Eminescu, cel care dă culturii române o faţă care este, pe de o parte, profund naţională, şi în acelaşi timp, un chip care priveşte spre Europa. Eminescu a devenit metafora vie a culturii române. Tot el a purtat o judecată globală asupra societăţii româneşti şi a făcut-o într-un mod critic. Paradoxul eminescian, paradoxul culturii române, este acela că, fiind inima identităţii noastre, cultura naţională ne obligă să fim întotdeauna critici în raport cu această identitate. Cred că aceasta este moştenirea fundamentală pe care ne-a lăsat-o Eminescu şi pe care o celebrăm astăzi."

Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale, a vorbit despre cultura română şi contribuţia lui Mihai Eminescu la convertirea acesteia într-o cultură naţională, insistând asupra fapului că "Eminescu a devenit o instituţie de verificare a cunoştinţelor noastre de limbă română, dar şi de modelare a spiritului nostru liric, cât şi de validare a noţiunii variabile, dar inviolabile de naţiune română".

Mihnea Cosmin Costoiu, ministrul delegat pentru învăţământul superior şi cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, a spus: "Cred într-un Eminescu demistificat, pe care să-l lecturăm şi să nu-l judecăm. Este important pentru noi ca popor, ca români, ca oameni să continuăm să-i sprijinim pe cei care ne pot ajuta să educăm generaţiile cu şi prin Eminescu. Este o datorie şi o demnitate pe care nu trebuie să le ratăm, în special generaţia noastră."

Starea actuală a culturii româneşti

Academicianul Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române, a amintit despre Eminescu, poet naţional, despre obligaţiile pe care le avem faţă de cultura trecutului, dar şi despre starea actuală a culturii noastre. "Starea naţiunii noastre, în ceea ce priveşte cultura, dă semne îngrijorătoare. Se impun mai mult decât oricând măsuri de corectare ale unor căi alese care s-au dovedit nepotrivite. În ultimele decenii, s-a asistat la o îngrijorătoare scădere a nivelului de cunoaştere şi de folosire a limbii, lucru constatat în presa scrisă şi la televiziune. La fel de gravă este şi necunoaşterea istoriei. Ignorarea experienţelor trecutului, manuale neatractive şi neechilibrate, un număr insuficient de ore, mergând până la suprimarea materiei, explică această situaţie regretabilă. O altă situaţie care se cere remediată cu prioritate este cea a evidenţei şi a difuzării cărţii. Tot în aceste ultime decenii a avut loc o explozie editorială fără precedent, dar, din păcate, cartea noastră rămâne un bun provincial. Nu există o evidenţă a apariţiilor, iar despre o difuzare organizată la scară naţională nu poate fi vorba."

Academicianul Dinu C. Giurescu, cunoscut istoric, de curând deputat, şi-a presărat discursul cu observaţii ce au vizat Legea educaţiei naţionale, "care discriminează negativ elevii români. Oful meu este de ce elevii noştri nu pot beneficia de aceleaşi lucruri câştigate de către elevii care aparţin comunităţilor etnice minoritare", vorbitorul venind cu dovezi clare ale celor afirmate, desprinse din Legea educaţiei. "Disciplina istorie a fost practic eliminată ca disciplină formativă a tineretului şi trecută pe o linie de garaj. De asemenea, sper ca problema manualelor să se poată remedia, eliminând principiul tematic şi revenind la expunerea lor cronologică, şi să se dea o mai mare importanţă învăţării istoriei românilor", a mai spus academicianul.

"A critica nu înseamnă a denigra!"

Academicianul Nicolae Breban a adus în discuţie necesitatea libertăţii în cultură, aspect des invocat astăzi, "când cultura română este, pot spune, aruncată la câini, de parcă ne-ar fi ruşine de limba pe care o vorbim, de naţiunea în care ne-am născut. Noi, bătrânii de astăzi, suntem dispuşi să luptăm".

Academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii din Cluj, a ţinut să sublinieze: "Grav este zelul prin care ne ponegrim cultura românească, limba, literatura şi trecutul naţional, ca şi instituţiile menite din vechime să apere şi să cultive valorile naţionale. Nu pretinde nimeni laude, discursuri encomiastice şi elogii nemeritate! A critica nu înseamnă a denigra! Un ton de bunăvoinţă şi de optimism ne-ar scuti de multe teribilisme. Cred că a sosit un timp în care ne trebuie realism, responsabilitate, asumare, solidaritate. Şcoala, familia şi Biserica se cuvin repuse în drepturile lor, cultivate, preţuite, stimulate. Dacă nu am pierit, înseamnă că avem un rost."

O instanţă supremă a cugetului românesc

Academicianul Mihai Cimpoi şi-a început cuvântul printr-o înştiinţare care a stârnit aplauzele celor prezenţi. Astfel, printr-o decizie a Parlamentului din Chişinău, ziua de 15 ianuarie este marcată şi în spaţiul basarabean ca Zi a Culturii Naţionale Româneşti. De asemenea, academicianul a precizat că "poetul naţional al tuturor românilor ne-a ajutat să supravieţuim şi să ne păstrăm limba română" şi a susţinut ideea înfiinţării unui program sistematizat de promovare a valorilor noastre în străinătate. În continuare, Mihai Cimpoi a reţinut atenţia auditoriului prin prezentarea câtorva cărţi despre poetul nostru naţional, între care şi un Dicţionar enciclopedic "Mihai Eminescu", apărut sub semnătura domniei sale.

Academicianul Dan Hăulică, preşedintele Fundaţiei "Credinţă şi creaţie Maica Benedicta", cel care a prezentat publicului trei cărţi reeditate, aparţinând academicienei Zoe Dumitrescu-Buşulenga (cunoscută în ultimii ani de viaţă ca maica Benedicta), a captat audienţa cu un discurs închegat, pertinent, din care am reţinut: "Eminescu nu este o instituţie decât pentru funcţionari. El este o instanţă supremă a cugetului românesc, aşa trebuie să-l abordăm. Nu trebuie să ne apropiem o singură dată pe an de Eminescu. Această apropiere trebuie să fie imens respectuoasă, întotdeauna intensă faţă de această sursă extraordinară, magnetic vie, de putere, pe care ne-o oferă geniul. E foarte important să ne păstrăm tonicitatea în admiraţie şi, în acelaşi timp, o firească modestie. Avem imensa şansă de a fi dat viitorimii şi universalităţii nişte genii de puterea lui Eminescu şi Brâncuşi. Asta ne salvează pentru totdeauna. Întoarcerea la Eminescu este pentru noi un destin. Să nu uităm vorba pe care le-o spunea prietenilor săi Zoe Dumitrescu-Buşulenga pe patul de spital: "Apăraţi-l pe Mihai!"."

Legea educaţiei, un subiect controversat

Dezbaterile au fost încheiate de către acad. Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, care a precizat că Mihai Eminescu a dăruit multe poporului român, iar acesta este dator să facă ceva pentru cel care ne-a deschis porţile modernităţii. În acest context, academicianul a condamnat concepţia "cu totul nefericită" a manualelor şcolare, în privinţa istoriei românilor, a limbii române, a istoriei literaturii române, în care este cuprinsă şi literatura religioasă, care a contribuit esenţial la susţinerea limbii şi culturii noastre. Această concepţie a manualelor, a mai arătat academicianul, "plasează gândirea tinerilor într-un spaţiu primitiv şi acultural".

Ca urmare a dezbaterilor despre ceea ce înseamnă cultura de sub aceste vremuri şi vremi, acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a precizat că, în urma unei consultări ad-hoc între membrii Academiei Române care se aflau în prezidiu şi miniştrii invitaţi, s-a decis înfiinţarea a două comisii: una pentru programa şi manualele de limba română şi o altă comisie pentru programa şi manualele de istoria românilor. Pentru a se corecta toate cele semnalate în cadrul acestei sesiuni, ambele comisii vor fi conduse de membri ai Academiei Române.

În semn de recunoştinţă pentru Mihai Eminescu, Academia Română a reuşit publicarea facsimilelor poetului naţional, adică 14.000 de pagini. "Două lucruri cred că trebuie să facem pentru Eminescu. În primul rând, să-l publicăm, să-l citim, să-l interpretăm corect, să înnoim punctul nostru de vedere şi, în al doilea rând, trebuie să-l ferim pe Eminescu de zelatorii lui, ca şi de detractorii lui. Din păcate, în ultimele decenii s-au exprimat mai ales aceştia din urmă", a precizat academicianul Eugen Simion.

Evenimentul a cuprins şi prezentarea operelor fundamentale apărute în anul 2012. Este vorba de un proiect început de Academia Română şi continuat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Arte, în care s-a reuşit publicarea a 150 de volume din colecţia "Opere fundamentale ale clasicilor literaturii române". În anul 2012 s-au publicat câteva volume de referinţă: Lucian Blaga (poezii şi piese de teatru în 3 volume); Hortensia Papadat-Bengescu, cea dintâi proustiană din literatura română (cele 8 romane, inclusiv romanul "Străina", în 3 volume); I. L. Caragiale (opera completă în 5 volume); Ioan Slavici (opera integrală în 10 volume); Compendiu general al literaturii române; George Călinescu (opera publicistică integrală în 12 volume); Emil Cioran (opere integrale în două volume).

În acest an, va apărea "Tratatul de istorie a românilor", realizat de Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române, al cărei preşedinte de onoare este acad. Dan Berindei.

Premiile Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă

Cu prilejul serbării Zilei Culturii Naţionale, s-au acordat diplome pentru persoanele care s-au distins în sprijinirea culturii române. Acad. Ionel Haiduc împreună cu acad. Eugen Simion au acordat diploma "Meritul academic" lui Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, pentru modul exemplar cu care susţine proiectele culturale de interes regional şi naţional. De asemenea, au fost acordate Premiile Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, sprijinul financiar venind din partea Primăriei sectorului 2 al Capitalei.

În domeniul Ştiinţei, juriul a ales-o pe dr. Mariana Dana Dămăceanu, cercetător ştiinţific la Institutul "Petru Poni" din Iaşi, pentru cercetările în domeniul materialelor inovative pe bază de polimeri. În domeniul Artei au fost oferite două premii. Primul, lui Paul Cernat, lector la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, pentru critică, istorie şi teorie literară, iar al doilea lui Marin Diaconu, pentru realizarea ediţiei "Cioran".

Evenimentul s-a încheiat cu un recital din poezia lui Mihai Eminescu, susţinut de actorul Dorel Vişan.

Eminescu, un român model

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Române, a adresat mulţumiri şi felicitări organizatorilor şi participanţilor, după care a precizat: "Am putea rezuma toată această frumoasă solemnitate şi bogăţie de idei, solemnitatea zilei şi cultura comuniunii prin vestitul sau cunoscutul dicton: "Sufletul culturii este cultura sufletului", şi aceasta înseamnă desigur educaţie şi cultură permanentă. Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi cei care contribuie în mod constant la promovarea culturii naţionale, desigur, în context internaţional. Pentru noi Eminescu este un român model, în orice împrejurare, care evită în acelaşi timp dizolvarea românului într-un internaţionalism invadator şi izolarea lui într-un provincialism autosuficient. Această atitudine se poate cultiva constant prin discernământ critic, în selectarea valorilor, pentru că valorile sunt multe şi nu se pot reduce doar la valută, şi prin spirit creator în realizarea sintezelor vitale şi binefăcătoare nu doar pentru individ, ci şi pentru naţiune".

La finalul cuvântului de binecuvântare, Preafericirea Sa i-a invitat pe toţi membrii Academiei Române să participe joi, 24 ianuarie, la evenimentul solemn organizat la Palatul Patriarhiei, cu prilejul omagierii celor 154 de ani de la Unirea Principatelor Române. Palatul Patriarhiei este locul unde s-a desfăşurat evenimentul fondator al României moderne.