„Angajarea studenţilor din anii mici este îngrijorătoare“

Aproximativ 50% dintre studenţi au un job începând din anul al II-lea de studiu până în anul al IV-lea, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, decanul Facultăţii de Inginerie în Limbi Străine (FILS) a Universităţii Politehnica din Bucureşti, Adrian Volceanov.

„Ei motivează că angajatorii solicită experienţă. Consider că angajarea studenţilor din anii mici este «îngrijorătoare». Mulţi dintre aceştia, tentaţi de salariile «bune», părăsesc facultatea sau nu o termină din cauza absenţelor. Şcoala este afectată în mod major“, a spus decanul. În ceea ce priveşte admiterea pe bază de dosar, decanul facultăţii crede că aceasta nu este concludentă, întrucât mulţi dintre studenţi se retrag pentru că nu fac faţă cursurilor.

„Experienţa ulterioară ne-a demonstrat că cei selectaţi pe baza dosarului au venit şi s-au înscris pur şi simplu. Cel mai mare procent de retraşi ulterior am avut numai din seria în care admiterea s-a făcut pe bază de dosar. Imediat am renunţat la acest tip de admitere. Unii nu au făcut faţă şi au avut şi alte probleme. Alţii au spus că se duc la altă universitate pentru că este mult mai uşoară sau că nu presupune decât prezenţa de câteva ori pe lună la cursuri“, a explicat Volceanov.

Potrivit acestuia, gradul de dificultate al subiectelor de la admitere este „un pic mai jos“ ca valoare medie faţă de începutul anilor ’90. „Dacă, înainte, din zece subiecte, şapte erau dificile şi trei cu dificultate medie, acum s-a cam inversat proporţia“, a arătat decanul FILS.

Referindu-se la planul de învăţământ, Adrian Volceanov crede că există o diferenţă majoră între planurile de învăţământ din punct de vedere structural faţă de 1989. Înainte de 1989, planul de învăţământ prevedea 40 de ore pe săptămână, iar în momentul de faţă, potrivit normelor europene şi a procesului Bologna, numărul maxim de ore este de 28.

Rata celor care se pierd definitiv până la sfârşitul facultăţii, după cum susţine decanul, este de 5-8%, iar procentul celor care, la terminarea studiilor, pleacă la muncă în străinătate este între 5-10%.

După terminarea facultăţilor din cadrul FILS aproximativ 3% dintre absolvenţi îşi fac firme proprii, între care unele sunt chiar de succes. „Un student care a terminat la noi anul trecut a făcut toată programarea şi informatica poştei rapide din Rusia. Un alt grup a făcut vânzări pentru Microsoft în valoare de 10 milioane de euro“, a arătat decanul FILS.

FILS a căpătat statut de facultate în anul 2002, dar funcţionează din anul 1991, când s-au pus bazele Departamentului de Ştiinţe Inginereşti. Încă de la începuturi a fost organizată pe trei filiere lingvistice - franceză, engleză şi germană. Cifra de şcolarizare la locuri bugetate anual este de aproximativ 300 de locuri la licenţă şi 120 la masterat. La acestea se adaugă 80 de locuri cu taxă la licenţă şi 60 la masterat. Alături de locurile pentru masterat şi doctorat sunt înscrişi la secţiile facultăţii 150 de studenţi străini în toţi anii de studiu din peste 29 de ţări. Majoritatea studenţilor străini îşi plătesc studiile, sunt bursieri ai statelor respective sau bursieri ai statului român pe baza acordurilor la nivel guvernamental.