Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Biblioteca Naţională şi Palatul Culturii din Iaşi intră în refacere
O ceremonie de semnare a contractului de execuţie a lucrărilor de refacere, reamenajare şi refuncţionalizare a noului sediu al Bibliotecii Naţionale a României va avea loc pe 2 septembrie, în Sala Rondă a bibliotecii, din vechiul sediu, din strada Ion Ghica, a anunţat, ieri, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu. Contractul este de 64.312.581 de euro, fără TVA, având o durată maximă de execuţie de 30 de luni.
Potrivit lui Adrian Iorgulescu, proiectul este prioritar, refacerea Bibliotecii Naţionale face parte din Programul de finalizare a construcţiei, renovarea sau reabilitarea clădirilor culturale de interes public din România, în valoare de 250 de milioane de euro, realizat de Guvern în baza unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Dintre imobilele care urmează să fie reabilitate în scurt timp în cadrul acestui program, ministrul a amintit şi Palatul Culturii din Iaşi. Iorgulescu a informat că, după 22 de ani în care Biblioteca Naţională a rămas în acelaşi stadiu de realizare a 45% din lucrare, în prezent a fost realizată o reproiectare a obiectivului, fiind adăugată sediului principal şi Aula, cu care biblioteca face legătură, fiind regândit întregul flux din interiorul obiectivului şi funcţionalitatea bibliotecii. În urma refacerii, reamenajării şi refuncţionalizării, Biblioteca Naţională a României va reuni: spaţii de informare, direcţionare, acces, spaţii pentru săli de referinţă, cercetare biografică, săli de lectură, spaţii pentru documentare, spaţii pentru laboratoare, restaurare şi tratare carte, spaţii pentru primire-difuzare carte, spaţii pentru circulaţie public, salariaţi, carte, tipografie şi depozitele de materiale aferente etc. De asemenea, actuala Aulă, de 400 de locuri, va cuprinde săli de conferinţe şi manifestări culturale, spaţii publice polivalente, sală multimedia, librărie, anticariat, spaţii pentru alimentaţie publică, spaţii pentru expoziţii, spaţii pentru depozite carte, spaţii pentru birouri salariaţi, administrativ, conducere, spaţii pentru deservirea personalului, spaţii circulaţii aferente, grădiniţă, vestiare personal etc. Biblioteca Naţională a României îşi regăseşte originile în una dintre cele mai vechi biblioteci din ţară - Biblioteca Colegiului „Sf. Sava“, din Bucureşti. După Unirea din 1859, Biblioteca Colegiului „Sf. Sava“ a obţinut statutul de bibliotecă naţională, primind alternativ denumirea de Biblioteca Naţională şi Biblioteca Centrală.
