Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Civilizaţie din 7100 î.H. în Mehedinţi
Specialişti în istorie de la Universitatea Edinburgh şi de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei, judeţul Mehedinţi, urme umane din perioada mezoliticului timpuriu.
Coordonatoarea echipei de arheologi, prof. univ. Adina Boroneanţ, a spus că inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieţii sedentare a omului, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar şi vânător, la o civilizaţie primitivă, datând din anul 7100 î. H. şi mergând până în anul 5500, conform Agerpres. „Pentru prima oară pentru perioada specifică Neoliticului din România am dat peste vestigii unicat. Este vorba de ruinele unui atelier de produs mărgele din malachit. Am depistat piese de acest tip în stare brută şi prelucrate. Şi ce este mai interesat - am găsit şi uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe“, a precizat Boroneanţ. În campania de săpături din acest an, care se va încheia în prima decadă a lunii august, au mai fost scoase la lumină vase de ceramică arsă, vase cuptor, vârfuri de săgeţi şi mai multe fragmente dintr-un altar de cult. „În urma studierii acestor urme putem trage concluzia că situl de la Schela Cladovei ocupă 4.000 de ani de istorie. Luând în consideraţie faptul că, totuşi, există o pauză de 300 de ani în ceea ce priveşte existenţa omului pe malurile Dunării, putem susţine că oamenii s-au retras mai în interiorul teritoriului unde erau protejaţi împotriva inundaţiilor. Deci, undeva, în apropiere, există o aşezare încă nedescoperită“, a afirmat Boroneanţ. Primele săpături pe şantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de profesorul Vasile Boroneanţ începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300-6300 î.Ch. O descoperire senzaţională a fost cea a unui Homo Sapiens în vârstă de 8.000 de ani. Datarea cu carbon radioactiv a uneia dintre cele mai vechi aşezări de pe continentul european confirmă vârsta de circa 8.750 de ani. Apariţia ei a fost favorizată de climatul sud-mediteranean instalat după perioada glaciară în Defileul Dunării.
