Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Civilizaţie din 7100 î.H. în Mehedinţi

Civilizaţie din 7100 î.H. în Mehedinţi

Data: 04 Iulie 2009

Specialişti în istorie de la Universitatea Edinburgh şi de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei, judeţul Mehedinţi, urme umane din perioada mezoliticului timpuriu.

Coordonatoarea echipei de arheologi, prof. univ. Adina Boroneanţ, a spus că inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieţii sedentare a omului, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar şi vânător, la o civilizaţie primitivă, datând din anul 7100 î. H. şi mergând până în anul 5500, conform Agerpres.

„Pentru prima oară pentru perioada specifică Neoliticului din România am dat peste vestigii unicat. Este vorba de ruinele unui atelier de produs mărgele din malachit. Am depistat piese de acest tip în stare brută şi prelucrate. Şi ce este mai interesat - am găsit şi uneltele din silex utilizate la fabricarea acestor podoabe“, a precizat Boroneanţ.

În campania de săpături din acest an, care se va încheia în prima decadă a lunii august, au mai fost scoase la lumină vase de ceramică arsă, vase cuptor, vârfuri de săgeţi şi mai multe fragmente dintr-un altar de cult. „În urma studierii acestor urme putem trage concluzia că situl de la Schela Cladovei ocupă 4.000 de ani de istorie. Luând în consideraţie faptul că, totuşi, există o pauză de 300 de ani în ceea ce priveşte existenţa omului pe malurile Dunării, putem susţine că oamenii s-au retras mai în interiorul teritoriului unde erau protejaţi împotriva inundaţiilor. Deci, undeva, în apropiere, există o aşezare încă nedescoperită“, a afirmat Boroneanţ.

Primele săpături pe şantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de profesorul Vasile Boroneanţ începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300-6300 î.Ch. O descoperire senzaţională a fost cea a unui Homo Sapiens în vârstă de 8.000 de ani. Datarea cu carbon radioactiv a uneia dintre cele mai vechi aşezări de pe continentul european confirmă vârsta de circa 8.750 de ani. Apariţia ei a fost favorizată de climatul sud-mediteranean instalat după perioada glaciară în Defileul Dunării.