120 de ani de la naşterea Elvirei Popescu

Pe 10 mai 1894, s-a născut la Bucureşti actriţa de teatru şi film Elvira Popescu. Cea care avea să facă în Franţa o carieră strălucită, a manifestat încă din copilărie dragoste pentru scenă, dovedind graţie în mişcări, vioiciune, prestanţă în mişcarea corporală, limpezime în exprimare, precum şi un accentuat dar al imitaţiei. Adică elemente esenţiale pentru un artist de valoare. 

După ce a absolvit Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti a fost angajată la Teatrul Naţional, şi încă de la început i s-au încredinţat roluri principale. Împreună cu actorii Ion Manolescu şi Ion Iancovescu, Elvira Popescu a întemeiat Teatrul Mic şi Teatrul Excelsior.

A avut o deosebită dragoste pentru autorii francezi, în repertoriul ei fiind şi unul dintre cei mai în vogă autori de vodeviluri ai momentului, Louis Verneuil. Acest autor a avut, în anul 1923, un rol însemnat în viaţa artistei, care, după ce a ajuns în Franţa, a primit, printr-un joc al sorţii - actriţa titulară din rolul principal al piesei „Ma Cousine de Varsovie“ îmbolnăvindu-se - propunerea să joace acest rol. A repurtat un mare succes, deşi încă nu stăpânea la perfecţie limba franceză.

A primit critici elogioase, fiind supranumită: „Reine du Boulevard“, „Notre Dame du Theâtre“, „Monstre Sacre“.

Cariera ei a fost lungă, durând neîntrerupt timp de 65 de ani. A mai jucat în creaţiile lui Henry Bernstein, Andre Roussin, Sacha Guitry. Repertoriul relativ restrâns, pentru o atât de lungă perioadă de activitate, se explică prin faptul că succesul repurtat cu fiecare rol o făcea să joace în respectiva piesă ani şi ani de zile.

Elvira Popescu a condus şi companii teatrale, fiind co-directoare alături de actorul Hubert du Malet la Theâtre de Paris şi Theâtre Marigny. A încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani, la Paris. (Dan Cârlea)