Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Activitatea dirijorală a lui Enescu, într-o expoziţie

Activitatea dirijorală a lui Enescu, într-o expoziţie

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 26 August 2024

La București Mall Vitan este deschisă, în perioada 21-31 august 2024, expoziția „George Enescu - dirijor”, realizată de cercetătorul științific dr. Irina Nițu și grafică de Horia Nițu. Expoziția pune în lumină activitatea dirijorală a lui George Enescu, reliefând câteva momente semnificative: concerte susținute în ţara natală, în Europa, dar mai ales peste Ocean, unde, timp de peste trei decenii (1923-1950), s-a aflat la pupitrul celor mai importante orchestre de pe continentul nord-american. Debutul dirijoral a avut loc la București, în 1889, când a prezentat publicului din sala Ateneului opusul nr. 1: Poema Română, după prima audiție de la Paris. Aflat pentru întâia dată la conducerea unei orchestre, el a impresionat audiența prin dubla sa ipostază: de compozitor și dirijor. Ulterior, a dirijat constant concerte în Capitală și alte orașe din țară. Lui i se datorează câteva prime audiții semnificative, precum Simfonia a IX-a de L. van Beethoven în anul 1915, sau Damnațiunea lui Faust de Hector Berlioz, în 1916 - creații de anvergură, ce nu răsunaseră, încă, în tânărul peisaj muzical românesc, după cum se arată pe site-ul georgeenescu.ro. George Enescu s-a distins ca un interpret complex a cărui personalitate creatoare s-a reflectat inclusiv într-o activitate dirijorală semnificativă. Expoziția valorifică documente din Arhivele Muzeului Național „George Enescu”, Carnegie Hall-Rose Museum din New York și Arhiva orchestrei din Cleveland, SUA.

Citeşte mai multe despre:   expozitie