Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură „Aida” în fața publicului, la fel ca la debutul stagiunii din '47

„Aida” în fața publicului, la fel ca la debutul stagiunii din '47

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Dan Cârlea - 02 Mai 2017

Una dintre cele mai prestigioase instituții de cultură din orașul de pe Bega și‑a sărbătorit cei 70 de ani de existență: Opera Naţională. Momentul a fost celebrat chiar pe 27 aprilie, cu spectacolul „Aida” de Giuseppe Verdi, același cu care a fost deschisă prima stagiune, la 27 aprilie 1947.

Încă de la începuturile Operei Naționale Române din Timișoara (ONRT), repertoriul a fost unul axat pe opera lui Verdi, iar în mod special spectacolul „Aida” a rămas unul de suflet și totodată brandul acestei instituții, ca un fel de personaj principal, după cum se vede și în Muzeul Operei. În acest mic spațiu încărcat cu istorie pot fi urmărite cele mai importante momente din viața ONRT. Acest spațiu reflectă o adevărată istorie a instituției muzicale. „Am alcătuit o vitrină care conţine elemente legate de primul spectacol, «Aida», titlu cu care ne identificăm, fiind primul realizat de ONRT, la 27 aprilie 1947, păstrându‑se de atunci caiete‑program, afişe, două dintre costumele de la acea dată, precum şi o foarte rară şi importantă fotografie cu membrii orchestrei care la acea dată asigura atât spectacolele de operă, cât şi concertele Filarmonicii Timişoara”, a declarat Emilian Brânzei, referentul cultural al instituției, citat de Agerpres.

În operă, ca și în teatru, costumele joacă un rol foarte important, așa încât pot fi văzute câteva confecționate chiar în atelierul de croitorie al ONRT. Spre exemplu, costumul purtat de mezzosoprana Marilena Chirici în rolul Amneris şi un altul îmbrăcat de solistul Nicolae Popescu în rolul Regelui, un costum din „Otello” (G. Verdi), purtat de maestrul Corneliu Murgu, unul din „Faust” (Charles Gounod), purtat de mezzosoprana Aura Twarowska şi un altul de balet, din „Lacul Lebedelor” (P.I. Ceaikovski), purtat de Rodica Murgu.

În seara de 27 aprilie, pe scenă au urcat solist‑balerinii Mirabela Zonai, Manuela Ardelean, Alina Mihai, Bogdan Rădăcină, alături de întreg ansamblul de balet al ONRT, precum și de corul și orchestra acestuia. Regia tehnică a fost semnată de Hellen Ganser, iar pregătirea muzicală, de Dragoş Zaharescu și Angela Balici.

Au mai evoluat artiști români, alături de doi invitați din străinătate: Octavian Vlaicu (în rolul Regelui), Marianne Cornetti - invitata venind din SUA (în rolul Amneris), Lăcrămioara Cristescu (Aida), Cristian Bălăşescu (Radames), Alexandru Moisiuc (Ramfis), Carlos Almaguer din Mexic (Amonasro), Marius Zaharia (Mesagerul), Crina Vezentan (Marea preoteasă), toți sub bagheta maestrului dirijor Victor Dumănescu din Cluj-Napoca. Regia artistică a fost asigurată de Ognian Draganoff (Bulgaria), decorurile de Boris Stoynov (Bulgaria), costumele - Tzvetanka Petkova Stoynova (Bulgaria).

Concert‑maeştri au fost Ovidiu şi Corina Murgu, maestru de cor Laura Mare, coregrafia a fost făcută de Konstantin Kostiukov (Serbia), asistent de regie artistică Mugurel Chirilă, asistent coregraf Carmen Cojocaru.

Emilian Brânzei a creionat, cu această ocazie, o scurtă istorie a prestigioasei instituții culturale timișorene: „Ne‑am înfiinţat pe 30 martie 1946, iar pe 27 aprilie 1947 a avut loc primul spectacol. La un an distanţă. Atât le‑a trebuit să pună pe picioare un spectacol. În perioada Dictatului de la Viena (1940‑1945), când Operei Române din Cluj i‑a fost interzisă funcţionarea, a venit în exil aici, unde a susţinut o stagiune completă sub denumirea «Opera Română din Cluj Napoca la Timişoara». După momentul 1945, ei s‑au întors acasă, dar jumătate din colectiv a rămas aici şi alături de Traian Grosăvescu, Aca de Barbu (director al Operei din Timişoara) au făcut presiuni pentru că nu se mai putea concepe un oraş de nivelul Timişoarei fără o operă şi, astfel, apare Decretul Regal de înfiinţare a acesteia. La spectacolul inaugural cu «Aida», pe 27 aprilie, atât de multă lume a fost, încât s‑au montat megafoane în piaţă, a fost arhiplină şi mii de oamenii au stat pe loc patru ore să asculte opera”.

La Opera din Timișoara se susțin spectacole nu doar de operă, ci și de operetă, de balet, dar și operă pentru copii sau gale. ONRT a fost înfiinţată prin Decretul Regal nr. 254, din 30 martie 1946. Primul director al Operei a fost Aca de Barbu. La data de 24 septembrie 2004, instituției i se conferă titulatura de Operă Naţională ca o recunoaştere a meritelor acestui colectiv pentru întreaga muncă asiduă depusă în slujba artei şi culturii româneşti în ţară şi străinătate.