Cârstovul viilor. Ziua Crucii

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este sinonimă cu Cârstovul viilor în calendarul popular şi marchează începutul culesului viilor și „bătutului nucilor”. Pornind de la această idee, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a organizat, în perioada 12-14 septembrie, Târgul „Cârstovul viilor. Ziua Crucii”. 

Iubitorii de artă populară au avut ocazia să se întâlnească zilele acestea cu meşteri veniţi din toată țara, care duc tradiția mai departe și pun în valoare lemnul, sfoara și ațele prin lucru manual. În gospodăriile din satul autentic românesc din Capitală se găsesc cruci și icoane din lemn, linguri de lemn, covoare, ii, opinci, dar și păpuși în straie populare din Moldova, Banat sau Oltenia. Meșterii iubesc tradiția și obiceiurile din bătrâni și vorbesc cu mult drag de fiecare dată despre tot ce fac.

Desprinse din lumea satului românesc, păpușile din ață îmbrăcate în port popular iau ochii celor care merg la târguri și ajung în fața obiectelor confecționate de Liliana Bârlădeanu. Cu toate că este inginer auto de meserie, iubește arta populară și tradițiile și de mai bine de 15 ani confecționează păpuși tradițio­na­le din ață, dar și personaje din satul românesc din pănușe de porumb.

Un alt meșter iscusit pentru care lemnul este o pasiune este Rudy Walter, care lucrează de mai bine de 20 de ani cruci, linguri de lemn și icoane. „Toate sunt lucrate pe lemn de tei: și icoanele, și crucile, și troițele. Am amestecat simbolurile, iar în unele troițe am pus coloana infinitului și stâlpii care se pun la case. Fac și linguri cu coadă lată pe care le decorez cu icoane, cruci, păsări sau fluturi. Tradiția e ceva ce moștenim și trebuie să dăm mai departe. Îmi doresc prin acest meșteșug să las ceva în urma mea. Sunt copii care iubesc lemnul și pe care încerc să îi învăț ce știu să fac cu lemnul pentru ca meșteșugurile din bătrâni să nu se piardă”, a menționat meșterul.

Târgurile trec, dar tradițiile și frumusețea meșteșugurilor rămân în suflet.

(Alexandra Drugan)