Concert prepascal susținut de Filarmonica din Arad

Arădenii au avut parte, sâmbăta trecută, de o atmosferă specială pe platoul din fața Palatului Administrativ al municipiului. Autoritățile au organizat un concert prepascal susținut de Filarmonica de Stat din Arad, cu participarea invitatei speciale, solista Ileana Șipoteanu.

Programul a fost compus din zece cântece creştine selectate din colecţia preotului Iosif Trifa şi orchestrate de Dumitru Lupu, conducătorul muzical al concertului. Doru Orban, managerul instituției de cultură, a precizat pentru Agerpres că cele zece cântece creştine au fost „culese şi publicate în anul 1937 de preotul Iosif Trifa şi preluate după câteva decenii pe suportul unei orchestre simfonice”, fapt ce „reprezintă o curiozitate pentru oricare gazdă din domeniul spectacolului, o inspiraţie pentru auditorul sălii de concerte şi o perfectă potrivire la calendarul anului religios, aflat acum în preambulul Săptămânii Mari”.

Despre adaptarea cântecelor, care au fost aduse un pic mai aproape de ascultătorii zilelor noastre, Ileana Șipoteanu a afirmat că acestea „au fost adaptate într-o formulă simplă, pentru a fi acceptate de viitorii ascultători, fără a umbla la muzica originală, armonii, sau mai ales la încărcătura dramatică a textului”.

Concertul a făcut parte din­tr-o suită de manifestări din cadrul Târgului de Primăvară, iar platoul din fața frumoasei clădiri a Primăriei - monument istoric - a fost locul perfect pentru aceasta.

Clădirea a fost finalizată în anul 1875, după schița arhitectului Lechner Odon, cel care a câștigat acest proiect concurând cu alți 16 arhitecți. În stilul clădirii se îmbină neorenascentismul flamand cu stilul primăriilor medievale târzii. Fațadele regulate sunt decorate cu elemente clasiciste, iar rezalitul central al fațadei principale are bogate referințe neorenascentiste. Planul clădirii este în formă de „U”, cu un turn central înalt de 54 m, iar orologiul din turn a fost adus din Elveția în anul 1878. La fiecare oră fixă, orologiul cântă Oda Bucuriei de Ludwig van Beethoven.

Inițial, terenul de peste 4.000 de metri pătrați, pe care trebuia construit palatul, aparținuse Oficiului Salin (care se ocupa cu extragerea sării), însă după criza economică din anul 1873 cons­trucția a fost executată la parametri restrânși față de planurile inițiale ale lui Lechner, la planuri participând și firma arădeanului Francisc Pekar.

Ileana Șipoteanu s-a născut în anul 1967 la Rucăr, județul Argeș. Și-a început cariera muzicală în anul 1983, alături de formația Valahia, din Pitești, cu care a abordat melodii din repertoriul cântărețelor notorii ale vremii. A studiat la Școala Populară de Artă, la clasa profesoarei Cornelia Voica, iar din anul 1985 s-a angajat la Teatrul Alexandru.

Debutul în fața marelui public a fost consemnat în anul 1986, când a apărut în emisiunea de televiziune „Album Duminical” cu melodia în primă audiție „Nu e greu”, a compozitorului Dumitru Lupu, pe versurile lui Eugen Dumitru.

Tot în același an a debutat pe scena Festivalului de la Mamaia, cu două piese în primă audiție: „Când amintirile le retrăiești” - Vasile V. Vasilache, și „Nu sunt vorbe câteodată” - Dumitru Lupu.

De atunci, Ileana Șipoteanu a fost o prezență constantă pe canalele românești de radio și televiziune, a apărut în concerte și spectacole de revistă pe scenele teatrelor muzicale, precum: Constantin Tănase (București), N. Leonard (Galați), Majestic (Plo­iești). A mai colaborat și cu alți compozitori, precum Gheorghe E. Marian, Virgil Popescu, Dan Beizadea, Dan Stoian, Aurel Manolache.

Nu puține dintre cântecele interpretate de Ileana Șipoteanu au ajuns șlagăre. Dintre ele amintim: „Ce mult te-am iubit”, „Cine mi-a luat iubirea”, „Am trup de ceață”, „Ai venit prea târziu”, „Iubește-mă așa cum te iubesc”, „Rendez-vous”, „Îmi cânta marea”, „Marinar”, „Valsul valurilor”, „Vino să dansezi cu mine”, „Dă-mi o sărutare”, „Ești iubirea vieții mele”.

Ileana Șipoteanu a jucat și în filme, din care amintim: „Singuri de revelion”, 2004, regia Liviu Pojoni, „Peștele verde”, 2007, regia Dumitru Cucu, „Iubire elenă”, 2010, regia Geo Saizescu, „Tabăra lui Dorobel”, 2011, regia Dumitru Cucu.