Conferință despre cultura tiparului în Europa răsăriteană și Levant

La Biblioteca Sfântului Sinod de la Mănăstirea Antim din București au debutat marți, 19 martie, lucrările Conferinței internaționale „Către o cultură a cărții tipărite în Europa răsăriteană și Levantul otoman”. Evenimentul face parte din proiectul european TYPARABIC și se află la cea de-a treia ediție. Au participat membrii proiectului, cercetători ai Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE) și invitați din Italia, Franța și Liban. Ultimele sesiuni ale conferinței se desfășoară mâine, 20 martie.

Temele au abordat dezvoltarea culturală a creștinilor vorbitori de limbă arabă în secolele 16-19, tra­dițiile artistice și viața intelectuală în Orientul otoman, precum și sprijinul domnilor fanarioți și al altor prinți ortodocși față de ti­par­nițele din Țările Române. „Echipa are cea de-a treia conferință a proiectului, de această dată cu două direcții principale, și anume societatea acestor comunități arabe creștine și locul lor în teritorii care se aflau sub guvernarea otomană în secolul al 18-lea și, pe de altă parte, discutăm despre prinții, domnii fanarioți care au susținut tiparul, au adus în Țările Române în vremea domniei lor mari cărturari de la Atena și Constantinopol care să ajute la întemeierea de tiparnițe și la răspândirea luminii tiparului și către teritoriile din Orient locuite de arabi creștini”, ne-a declarat dr. Ioana Feodorov, director științific al proiectului european TYPARABIC, găzduit de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.

Proiectul de cercetare este finan­țat la nivel european prin intermediul primului grant avansat acordat unei instituții din România de Consiliul European pentru Cercetare și vizează transferul tehnologiei tiparului din Țara Românească spre ținuturile răsăritene guvernate de Poarta Otomană, în beneficiul creștinilor arabofoni. „Am propus în anul 2019 către Consiliul European pentru Cercetare un proiect care în acest moment are 18 membri în echipă, români și străini, care se ocupă de iradierea tiparului dinspre Europa de Sud-Est către Levant, îndeosebi către țările care astăzi sunt Siria și Liban, locuite de arabi creștini în secolul al 18-lea. Această poveste a început printr-un gest de mare generozitate a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul și a Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, care împreună au ajutat Patriarhia Antiohiei ca la 1701 și 1702 să tipărească primele cărți arabe pentru creștinii din Biserica Antiohiană, și anume un Liturghier și un Ceaslov, care au devenit cărți foarte rare și de o deosebită frumusețe, folosite atât de arabii creștini, cât și de grecofoni, pentru că ele cuprind în paralel, pe coloane, textul grec și textul arab al acestor două cărți liturgice extrem de importante”, ne-a mai spus dr. Ioana Feodorov.

„Programul iconografic al părintelui Sofian Boghiu în Liban și Siria”

Printre participanți s-a aflat și dr. Nada Helou, de la Universitatea libaneză din Beirut, Liban, care a susținut prelegerea „Legături dintre culturile arabe române și creștine: programul iconografic al părintelui Sofian Boghiu în Liban și Siria”. „Este o experiență foarte frumoasă să mă aflu pentru prima oară în România. Este o țară foarte frumoasă și am vizitat biserici pictate cu fresce deosebite din secolele 17-18, precum și biserici din secolul 20 pictate de părintele Sofian Boghiu. În cadrul conferinței am vorbit despre el și experiența sa în Liban. El a fost un pictor extraordinar și un artist în tehnica fresco. Am arătat fresce din Liban și am vorbit despre conceptul iconografic al frescelor părintelui Sofian Boghiu în Liban. El a fost în Liban de trei ori, a iubit această țară și a lăsat o tradiție a picturii și iconografiei bizantine. A pictat biserici în Liban și în Siria, cea din Hama fiind însă distrusă”, ne-a declarat dr. Nada Helou.

La primele sesiuni au fost prezenți Excelența Sa Rana Mokaddem, ambasadorul Republicii Libaneze în România, și Khaled Sharaf, însărcinatul cu afaceri al Republicii Arabe Siriene în România, iar la cea de-a doua parte a evenimentului a fost anunţată prezenţa Ambasadorului Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Turcia în România, Özgür Kývanç Altan.