Creatorii de muzică au fost premiați la Gala UCMR

Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) i-a premiat pe cei mai creativi muzicieni ai țării, printre care Alexandru Leahu, Adrian Iorgulescu și Octavian Nemescu. Premiile UCMR sunt o recunoaștere a valorii unora dintre cei mai importanţi creatori ai industriei muzicale româneşti atât din mediul academic, cât și al muzicii de divertisment.

Aula Palatului Cantacuzino - Muzeul „George Enescu”, a găzduit, la sfârșitul săptămânii trecute, gala celei de-a 27-a ediții a Premiilor Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) pe anul 2016. Printre laureați se numără Adrian Iorgulescu, Octavian Ne­mescu, Dumitru Lupu sau Horia Moculescu. Marele Premiu pentru întreaga activitate de creaţie a revenit muzicologului şi profesorului Alexandru Leahu, în timp ce Premiul pentru lucrări concer­tante, Secţiunea „Muzică Instru­mentală şi Multimedia”, i-a re­venit compozitorului Adrian Ior­gulescu, preşedintele UCMR, pentru lucrarea „Perc. Concerto, pentru percuţie, orchestră de coarde, pian şi clarinet”.

Alte distincții decernate au fost: Premiul pentru lucrări multimedia - Octavian Nemescu - „BEsep­timalT pour 7 heures du soir Etage 4”; Premiul pentru lucrări camerale - Mihai Mănicea­nu - „Cantabile e Presto, pentru vioară şi pian” şi Nicolae Teodo­rescu - „Muguri şi flori, pentru 2 viole”. La aceeaşi secţiune, Premiul de fanfară a fost acordat lui Octavian Luncan pentru piesa „Izvorul Vieţii, fantezie lirică pentru orchestră de suflători”.

Livia Teodorescu a primit Premiul pentru lucrări vocal-simfo­nice în cadrul Secțiunii „Muzică Vocală” pentru lucrarea „Ciocănea - Mysterium Tremendum II, cân­tată pentru mezzosoprană şi orchestră, texte religioase”; pentru lucrări corale ample, premiul i-a fost acordat lui Grigore Cudalbu - „Quasi motet, pentru cor mixt, texte religioase”; pentru lucrări vocal-instrumentale-ex aecvo - Diana Dembinski-Vodă - „Ceva ca rugăciunea, lied pentru mezzoso­prană şi pian, versuri Marin Sorescu”, şi Olguţa Lupu - „Psalm, pentru mezzosoprană şi pian, versuri Tudor Arghezi”.

La Secţiunea Muzicologie, Premiul pentru sistematică a fost acordat lui Gheorghe Duţică - „Orizonturi componistice româ­neşti”; Premiul pentru istorio­grafie - Costin Moisil - „Geniu ro­mânesc vs tradiţie bizantină”, iar pentru publicistică a fost premiat criticul muzical Mihai Cosma.

La Secţiunea Muzică de jazz sau Muzică instrumentală au pri­mit premii Horia Moculescu - „Poate, miniatură pentru pian”; pentru melodie sau grupaj de melodii a fost recompensat Andrei Tudor - „Joy to the world (vocal-instrumental), iar la Secţi­unea Spectacol (revistă, musical, opere­tă) premiul i-a fost acordat lui Dumitru Lupu pentru lucrarea „Adio Chiustenge (musical)”. Premiul Filialei Cluj a UCMR i s-a acordat lui Ionică Pop, pentru lucrarea „3 Lie­duri, versuri Grigore Golu­beanu”.

Sfaturi pentru tânăra generație

Cu această ocazie, profesorul şi muzicologul Alexandru Leahu a declarat: „Aşa cum afirma un distins profesor de la München pentru foarte mulţi oameni de cultură din străinătate, ceea ce oferă România este o foarte mare surpriză din foarte multe puncte de vedere. Deşi am dat persona­lităţi de tipul Eliade, Cioran sau sculptorul Brâncuşi, foarte bine cunoscuţi, totuşi, cei din alte ţări nu sunt foarte convinşi de capaci­tăţile creative ale poporului ro­mân. Aşa încât orice noutate ve­nită din ţara noastră în acest domeniu produce admiraţie şi surpriză”.

Maestrul nu i-a uitat pe cei tineri care doresc să urmeze o ca­rieră similară, sfătuindu-i să stu­dieze cât mai mult din toate do­me­niile. „Nu le dau decât un singur sfat: să studieze cât mai mult şi din toate domeniile. Să nu se mul­ţumească numai cu teoria muzicii şi cu ceea ce reprezintă cultura muzicală, ci să se inspire din multe alte domenii, aşa cum fac compo­zitorii din zilele noastre, care cu­nosc teorii despre fizică, informa­tică, genetică. Multe lucruri prin vastitatea orizontului le inspiră anumite soluţii componistice, ori­cât ar părea de curios. Dar lucrurile aşa se întâm­plă. Cunoştin­ţele din multiple domenii se me­tamorfo­zează până la urmă în be­neficiul unei singure discipline”.

Profesorul, esteticianul și mu­zicologul Alexandru Leahu s-a născut în anul 1935, a urmat stu­diile muzicale la Conservatorul din Bucureşti (1952-1958), stu­diind cu personalități muzicale ale momentului, cum ar fi: George Breazul - teorie-solfegiu, istoria muzicii, Ion Dumitrescu - armo­nie, Zeno Vancea - contrapunct, Tudor Ciortea - forme muzicale, Alexandru Paşcanu - orchestra­ţie, Emilia Comişel - folclor. Po­trivit criticii de specia­litate, traducerea sa la studiul lui Friedrich Nietz­sche, „Cazul Wagner”, nu a fost egalată până astăzi, iar din­tre volumele sale, „Maeştrii claviaturii” reprezintă un reper în mu­zicologia româ­nească.

Profesorul Leahu a urmat cursuri superioare de perfecţio­na­re la Centro Internazionale di Studi per la divulgazione delle Musica Italiana din Roma (1969) cu Remo Giazzotto. De-a lungul timpului a susţinut comunicări ştiin­ţifice, prelegeri şi conferinţe în ţară şi peste hotare, publicând eseuri, stu­dii, articole, recenzii, cronici în revistele de specialitate şi reali­zând cicluri de emisiuni radiofo­nice. De asemenea, a participat la realizarea Dicţionarului de este­tică generală (Edit. Poli­tică, 1972) şi la Dicţionarul de termeni mu­zicali (Edit. Ştiinţifică şi Enci­clopedică, 1984), a primit în anul 1978 Premiul Academiei Române pentru traduceri, cum ar fi „Cazul Wagner”. În 1990 a fost ales în Con­siliul de conducere al UCMR, iar din anul 1993 este profesor la Conservatorul din Bucureşti.

Premiile UCMR reprezintă recunoașterea valorii unora dintre cei mai importanţi creatori ai industriei muzicale româneşti, crea­tori atât din mediul acade­mic, cât și din cel al muzicii de divertisment.