Mihai Demetriade, cunoscut istoric și cercetător în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), va lansa vineri, 22 noiembrie 2024, la Iași, volumul „Țara unui singur om. O
„Divinul și Umanul” în pictura maestrului Grigore Popescu-Muscel
Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” găzduiește expoziția de pictură „Divinul și Umanul” a artiștilor Grigore Popescu-Muscel și Maria Popescu-Dragomir. Cele șaizeci și cinci de lucrări expuse pe simeze și pictate în diferite perioade prezintă o varietate artistică, de la icoane și fresce, până la naturi statice și portrete. Expoziția a fost vernisată în 22 aprilie și este curatoriată de Luiza Barcan, critic și istoric de artă.
Pictorul Grigore Popescu-Muscel este unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi contemporani ai artei iconografice româneşti şi europene. O dimensiune mai puțin cunoscută a creației sale ni se dezvăluie în cadrul expoziției de la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Este vorba despre pictura sa de șevalet, realizată în tehnica uleiului pe carton sau pânză și, uneori, prezentată ca o secțiune aparte a expunerii.
Curatorul expoziției, criticul și istoricul de artă Luiza Barcan, consideră că „expoziția «Divinul și Umanul» este un exemplu de măiestrie atât în ceea ce privește arta sacră bisericească, cât și pictura de șevalet. Fără a intra, în vreun fel, în disonanță cu activitatea de pictor bisericesc și iconar a lui Grigore Popescu-Muscel, creația sa laică îi dezvăluie o altă latură a personalității și, în plus, are menirea de a potența ambele tipuri de preocupare artistică, cu forța dată de complementaritatea celor două tipuri de expresie. Doar la o vedere superficială s-ar putea crede că pictorul muralist îl concurează pe cel care lucrează în atelier, la șevalet. În realitate, ca orice artist complex, Grigore Popescu-Muscel își exersează măiestria în oricare tehnică sau tip de abordare plastică, fie ea religioasă, fie laică, fie pe dimensiunile grandioase ale zidurilor de biserică, fie pe cele mult mai restrânse ale pânzei. Practicând două genuri diferite de pictură, artistului i se deschid mai multe posibilități de abordare, iar viziunea sa se îmbogățește pentru că sugestiile frescei, mai ales la nivelul cromaticii și al compoziției, se răsfrâng asupra picturii de șevalet, în timp ce practicarea picturii de șevalet conduce la o reprezentare mai sintetică a scenelor și a personajelor sacre. Cu o bogată cultură vizuală, și nu numai, având prilejul de a călători și de a cunoaște alte spații și alte școli de pictură, din epoci diferite, Grigore Popescu-Muscel a ajuns, treptat, prin dobândirea de experiență și prin asimilare, la un stil propriu”.
De-a lungul timpului, împreună cu soţia sa, Maria Popescu-Dragomir, maestrul Grigore Popescu-Muscel a executat lucrări de conservare şi restaurare la diverse monumente istorice precum: Biserica „Sfântul Atanasie” de la Niculiţel, judeţul Tulcea, monument istoric din secolul al XIII-lea; Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Borzeşti, judeţul Bacău, ctitorie din anul 1494 a Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare şi a fiului său Alexandru, și Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Cozia, ctitorie din anii 1387-1388 a domnitorului Mircea cel Bătrân.
Aveți ocazia să admiraţi, în cadrul acestei expoziţii, care poate fi vizitată până în data de 7 mai 2023, de marți până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00, icoane, fresce reprezentative pentru stilul artistic pe care maestrul Grigore Popescu-Muscel și soția sa Maria Popescu-Dragomir îl execută. (A. D.)