Documente din timpul lui Ştefan cel Mare expuse la Suceava

Muzeul Naţional al Bucovinei (MNB), Arhivele Naţionale Bucureşti, Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, Serviciul Judeţean Suceava al Arhivelor Naţionale şi Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti prezintă publicului mărturii ale unor locuri, familii şi lăcaşe de cult în expoziţia „Această carte a noastră.

Documente din timpul domniei lui Ştefan cel Mare”. Expoziţia este dedicată împlinirii a 565 de ani de la urcarea pe tron a lui Ştefan cel Mare și prezintă 44 de documente medievale, dintre care 41 emise de către cancelaria domnului Moldovei, între anii 1458 şi 1503, potrivit site-ului MNB. Alte trei documente aparţin vistiernicului Iuga, prin care acesta face câteva danii Mănăstirii Putna, în anul 1476, la care se adaugă copii târzii după documente de epocă, în care sunt pomenite mănăstirile Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Bistriţa, Probota, dar şi localităţi de pe teritoriul Moldovei medievale, unde boierii aveau stăpâniri: Solca, Mălini, Măriţei, ­Toporăuţi, Şerbăuţi, Ostriţa.

Documentele reprezintă o mică parte din cele ale epocii lui Ştefan cel Mare păstrate până în prezent. Cele mai multe au dispărut de-a lungul celor 500 de ani care au trecut de la emiterea lor. Mai multe informaţii despre aceste documente pot fi găsite în catalogul expoziţiei, care beneficiază de un erudit Cuvânt-înainte al prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei. Cele mai multe documente sunt emise la Suceava, principala reşedinţă domnească, dar şi la Vaslui, Iaşi sau Bădeuţi, unde existau curţi domneşti. Expoziția este deschisă până în data de 3 iulie.