Grupurile „Plugușorul cu felinar” de la Tătăruși, Ansamblul folcloric „Ciureana” şi copiii de la Palatul Copiilor Iași vor vesti, mâine, 21 decembrie, pe scena amfiteatrului Muzeului „Ion Creangă”
Evocare culturală la Parohia Batiștei
Parohia Batiștei din București a organizat vineri, 17 decembrie, împreună cu Mănăstirea Putna, un eveniment de evocare a serbării, din urmă cu mai bine de 150 de ani, de la istorica mănăstire bucovineană, cunoscută ca Serbarea de la Putna. Evenimentul a avut loc în anul 1871, marcând prima sărbătoare a românilor din afara granițelor. Întâlnirea a fost moderată de Teodora Stanciu, realizator de emisiuni culturale la Radio TRINITAS.
Evenimentul cultural de la Parohia Batiștei a avut invitați monahi de la mănăstirea suceveană, dar și pe scriitoarea Ana Blandiana. În cadrul întâlnirii a fost prezentat un film realizat de monahul Ambrozie Gavrilă, care a evidențiat momentele petrecute în luna august a acestui an. Pe baza imaginilor, părintele protosinghel Dosoftei Dijmărescu a explicat participanților cele petrecute în urmă cu patru luni, la Mănăstirea Putna, şi a menționat că Serbarea de la Putna, precum și Congresul Studențesc Aniversar din acest an au reprezentat „o lumină adusă din trecut spre prezent, pentru a fi dăruită celor din viitor”. Monahul a adăugat că „termenul de înviere apare ca un simțământ, o cunoaștere a locului unde ne-a așezat Dumnezeu, care este totodată o cunoaștere a sufletului nostru și a chemării pe care ne-o face Dumnezeu pentru a trăi în aceste spații: familial, etnic, național, al întregii lumi și, până la urmă, pentru a pregăti Împărăția lui Dumnezeu. Civilizația spiritului este chemată să formeze spațiul public, pentru ca spațiul public să-și împlinească rostul său de mediu al comuniunii între oameni și între oameni și Dumnezeu”.
Scriitoarea Ana Blandiana, membru corespondent al Academiei Române, a rememorat evenimentele trăite în urmă cu 50 de ani, în cadrul Serbării de la Putna: „Țin minte cât de mirați am fost când ne-am descoperit atât de mulți veniți fiecare pe cont propriu. Ștefan cel Mare era personajul principal, ctitorul Putnei, dar noi eram acolo pentru Eminescu. Eminescu a fost, în aproape jumătate de secol de comunism în România, un fel de emblemă a rezistenței. Împotrivirea nu era una politică, ci una în numele valorilor, iar Eminescu era valoarea supremă. La 100 de ani de la Serbarea de la Putna, țăranii din Bucovina făceau parastas pentru Ștefan cel Mare. Pentru mine nu există o întâmplare care să definească mai bine noțiunea de patriotism, de legătură cu trecutul, de izvorâre, de recunoaștere că noi înșine ieșim din acel trecut, decât ceea ce făceau acolo țăranii. Acesta cred că a rămas momentul suprem. A fost un moment de fericire, de mare mândrie că așa suntem noi”.
La finalul evenimentului, un grup de copii de la Școala Gimnazială „Tudor Arghezi” a cântat colinde, fiind răsplătiți cu nuci, covrigi și mere, așa cum e datina la colindat. (A. D.)