Expoziție de carte veche arabă la Biblioteca Academiei Române

Publicului bucureștean i-a fost prezentată, între 16 și 20 iunie a.c. , la Biblioteca Academiei Române, o expoziție de carte arabă tipărită cu ajutor românesc și de manuscrise arabe creștine care, împreună, atestă legăturile apropiate dintre ortodocșii români și cei din Biserica Antiohiană cu Scaunul la Damasc, una dintre cele mai vechi Biserici răsăritene, înființată în vremuri apostolice. Curatorii expoziției au fost arhim. dr. Policarp Chițulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, dna dr. Ioana Feodorov, director proiect ERC TYPARABIC, și doamnele Gabriela Dumitrescu și Carmen Albu de la Secția de Manuscrise și Carte Rară a Bibliotecii Academiei Române.

Arta tiparului s-a răspândit rapid în Europa după apariția primelor texte tipărite de Johannes Gutenberg cu caractere mobile, către 1450. Totuși, în Orient tiparul nu a pătruns decât la începutul secolului al XVIII-lea. Motivele acestei întârzieri în adoptarea tiparului în ținuturile stăpânite de Imperiul otoman sunt numeroase și ele au fost discutate în conferințele echipei proiectului ­TYPARABIC, ale căror acte sunt publicate în Open Access de editura germană De Gruyter (Berlin/Boston).

Cu excepția unei Psaltiri tipărite la Qozhaya, în Liban, la 1610, în siriacă și arabă, dar în două tipuri de scriere siriacă și nu în scriere arabă, nu a existat tipar arab în răsăritul Europei și nici în Orient decât după ce Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul și Patriarhul Antiohiei Atanasie al III-lea Dabbas au tipărit împreună un ­Liturghier la Snagov, în 1701, și un Ceaslov la București, în 1702, cu text grecesc și arab pe coloane alăturate.

Luând cu sine o parte dintre uneltele tipografice create de Sfântul Antim și de ucenicii săi, Atanasie Dabbas a înființat la Alep, în Siria otomană, prima tiparniță din Orient, în care au apărut unsprezece cărți în limba arabă, cu litere arabe, între 1706 și 1711. Povestea introducerii tiparului în Orient a mers mai departe, din Siria în Liban, continuând apoi la Iași și la Beirut.

În 1724, după moartea Patriarhului Atanasie al III-lea, s-a produs o schismă în Biserica Antiohiană, o parte a acesteia unindu-se cu Roma și formând Biserica Melkită Greco-Catolică a Antiohiei. Aceasta și-a ales un alt patriarh decât Silvestru Cipriotul, care ocupa scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe a Antiohiei. A urmat o perioadă tulbure, de confruntări și neînțelegeri între cele două Biserici arabofone. Patriarhul Silvestru al Antiohiei a călătorit la București și la Iași, unde a tipărit patru cărți arabe liturgice și polemice, dintre care mai multe exemplare au fost expuse la Biblioteca Academiei, în 16-20 iunie a.c.

Am câștigat în anul 2020 primul Advanced Grant în domeniul studiilor umaniste acordat României de European Research Council, în va­loare de 2,5 milioane de euro nerambursabili, pentru cercetări de cinci ani: 2021-2026. Gazda proiectului TYPARABIC este Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, care s-a înscris astfel în elita institutelor de cercetări umaniste din țara noastră. Tema principală a proiectului este transferul tiparului din Țările Române către Siria otomană în secolul al XVIII-lea, dar echipa a studiat în primii patru ani multe alte teme legate de corpusul cărților arabe tipărite în Țările Române, Siria și Liban, care cuprinde 48 de titluri. Toate aceste cărți sunt deosebit de rare: unele supraviețuiesc într-un singur exemplar.

Tiparnița de limbă arabă de la București

Cea mai mare descoperire a echipei TYPARABIC este legată de Mănăstirea „Sfântul Spiridon”-Vechi din București. Se știa că ea a fost închinată, în 1746, de Constantin Mavrocordat, domnul Țării Românești, către Patriarhia Antiohiei, dar despre activitatea tipografică de aici nu se știa nimic. Am găsit corespondență purtată în arabă de secretarul Patriarhului Silvestru, Musa Trabulsi, cu mai mulți călugări sirieni în care discută despre tiparnița de limbă arabă de la București, înființată de patriarhul antiohian. Echipa a regăsit de asemenea două cărți tipărite aici în arabă în 1747, o Psaltire și o colecție de acte canonice a trei sinoade de la Constantinopol (1723, 1725 și 1726). Patriarhul Silvestru a instalat apoi o tiparniță la Beirut, la Mănăstirea ortodoxă „Sfântul Gheorghe”, unde au apărut cel puțin patru cărți arabe, legate și ele de tiparnițele românești.

Între altele, cercetăm și prima tiparniță de carte turcă, în alfabet arab, înființată la Istanbul, în deceniul al treilea al secolului al XVIII-lea, de Ibrahim Muteferrika, captiv otoman originar din Cluj care, după ce a îmbrățișat credința islamică, a făcut o frumoasă carieră în capitala Imperiului otoman publicând cărți laice în limba turcă.

Echipa proiectului TYPARABIC este alcătuită din 17 istorici medieviști și otomaniști, teologi, experți în carte veche, filologi și istorici de artă din România, Bulgaria, Ucraina, Franța și Liban.

Cercetarea legăturilor dintre tiparnițele românești și cele răsăritene a fost inițiată de acad. Virgil Cândea († 2007), cu mult înainte ca noi să propunem acest proiect, finanțat în cadrul programului ERC Horizon 2020. Virgil Cândea și-a dorit să pună în valoare relațiile strânse ­dintre ortodocșii din Țările Române și cei din ținuturile supuse Curții otomane, continuând cercetări inițiate de Ioan Bianu, Nicolae Iorga, Marcu Beza, Dan Simonescu și sirianul Emil Murakade.

Colecția Bibliotecii Academiei Române, deosebit de bogată în exemplare ale cărților pe care le cercetăm, ne-a oferit un material de studiu unic, de mare valoare istorică și culturală. Fondul de carte arabă al Bibliotecii Academiei este mai bogat decât acela al Bibliothèque nationale de France din Paris, Bodleian Library de la Oxford și Library of Congress de la Washington (SUA). Ne-am propus de la începutul proiectului să organizăm o expoziție împreună cu Biblioteca Academiei Române, pentru ca piesele excep­ționale deținute de această venerabilă instituție, selectate de noi, să fie prezentate publicului bucureștean însoțite de descrieri exacte, compuse de cercetătorii din cadrul echipei TYPARABIC, cunoscători ai limbii arabe (unii dintre ei vorbitori nativi) și ai istoriei tiparului arab din Răsărit.

Piese rare, expuse prima dată

Cu prilejul expoziției din 16-20 iunie a.c., unele piese rare au fost expuse pentru prima dată, cum ar fi cele câteva scrisori de iertarea păcatelor în limba română date de Patriarhul Silvestru al Antiohiei în anii 1730-1747 și portretul domnitorului Constantin Mavrocordat executat pe fildeș de Jean-Étienne Liotard.

În organizarea acestei expoziții, un rol esențial l-a avut Biblioteca Sfântului Sinod, care este prezentă atât prin exponate, cât și prin expertiza arhim. dr. Policarp Chițulescu, directorul Bi­bliotecii, specialist în istoria cărții și a vechilor tiparnițe.

La vernisajul din16 iunie a.c. au luat cuvântul dr. Ioana Feodorov, arhim. dr. Policarp Chițulescu, Paul Auchterlonie, directorul Departamentului de carte orientală de la Universitatea Exeter din Marea Britanie, și pr. dr. Charbel Nassif, preot melkit greco-catolic la Byblos, în Liban.

În  cadrul expoziției au putut fi admirate exem­plare de carte veche arabă deținute de ­Bi­blioteca Academiei Române și de Biblioteca Sfântului Sinod, manuscrise arabe creștine care au ajuns din Levant în Țările Române, în secolele XVII-XVIII, cărți noi despre tipar și carte arabă achiziționate pentru biblioteca Proiectului ­TYPARABIC, cu sume din grantul câștigat de la European Research Council, și reproduceri ale mai multor pagini de text arab creștin și gravuri - icoane, simboluri creștine, ornamente, frontispicii și frize - multe originare din tiparnițe românești sau create după modele est-europene.

Participarea echipei Proiectului TYPARABIC la organizarea acestei expoziții a asigurat prezentarea, în explicațiile pieselor expuse, a unor descrieri ale pieselor corecte și complete, bazate pe cercetări de durată și pe expertiza unor specialiști în carte veche în alfabet arab, inclusiv a unor vorbitori nativi ai limbii arabe (pr. Charbel Nassif și drd. Nicholas Bichara). TVR Cultural a prezentat expoziția și vernisajul în buletinul de știri culturale din 16 iunie a.c.. De asemenea, vernisajul expoziției a fost prezentat şi de TRINITAS TV și poate fi urmărit online la adresa: Expoziție de carte rară, la Biblioteca Academiei Române.