La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Expoziţie la ASTRA, dedicată miniaturistului Picu Pătruţ
Muzeul „ASTRA“ din Sibiu şi Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti au vernisat ieri, 3 aprilie, la subsolului Casei Hermes din Piaţa Mică a cetăţii transilvane, expoziţia „Picu Pătruţ, ultimul mare miniaturist al Europei“. Expoziţia prezintă sibienilor o bună parte din creaţiile lui Picu Pătruţ, fotografii, documente şi multe alte materiale informative, cu referire la activitatea celui supranumit „Anton Pann al Ardealului“.
Publicul sibian are posibilitatea ca, până la Înălţarea Domnului, să admire cele 11 de manuscrise realizate de Picu Pătruţ şi păstrate în colecţiile muzeului bucureştean, miniaturi, icoane şi picturi de la biserici din Mărginimea Sibiului, profund influenţate de arta populară din secolele XVIII-XIX, alături fotografii, obiecte populare şi multe alte exponate legate de arta ţăranului român din Transilvania.
La vernisaj, sibienii au participat în număr mare pentru a afla mai multe lucruri despre viaţa şi mai ales opera miniaturistului, poetului, imnografului şi copistului născut în 1818 la Sălişte. Panouri mari prezintă biografia marelui artist popular din Sălişte, iar fotografiile din viaţa comunităţilor rurale din Mărginimea Sibiului destăinuie o fărâmă din cadrul în care s-a dezvoltat arta lui Picu Pătruţ. Considerat sfânt în această parte a ţării, Picu Pătruţ a fost călugărit la Cheia, Vâlcea şi a dus mai apoi o viaţă smerită în satul său natal, unde s-a dedicat muncii sale, rugăciunii şi artei populare.
„Un om unic în peisajul şi religios“
La vernisaj au fost prezenţi directorul Complexului Muzeal Naţional „ASTRA“ din Sibiu, Valeriu Olaru, pr. prof. dr. Dumitru Abrudan, vice-preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Marcel Luca, directoarea Mirela Creţu, de la muzeul sibian, arhivista şi muzeografa Ana Grama şi o delegaţie de la Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti, din care au făcut parte directorul Ioan Blejan, Aurelia Călin, Nicoleta Stoican şi Adriana Ispas.
În deschiderea evenimentului, Valeriu Olaru a mulţumit celor care au ostenit la realizarea expoziţiei, o manifestare prin care Picu Pătruţ este readus în atenţia sibienilor.
„Expoziţia este foarte importantă pentru noi pentru că se referă la un om excepţional, care s-a născut şi a trăit în Mărginimea Sibiului. Am aflat mai multe despre Picu Pătruţ atunci când lucram la Muzeul Satului Român din Bucureşti, chiar dacă eu eram din Mărginimea Sibiului. În anii â80 s-a organizat prima expoziţie dedicată lui Picu Pătruţ, deşi existau multe constrângeri din partea regimului comunist. Un critic de artă de atunci ne-a convins să facem acea expoziţie împreună cu alte manifestări, pentru a promova un om unic în peisajul cultural şi religios al ţării noastre“, a spus Valeriu Olaru.
Salutul autorităţilor sibiene a venit prin vice-preşedintele Consiliului Judeţean, Marcel Luca. În cuvânt, Marcel Luca a subliniat importanţa unor manifestări de acest fel pentru mediul cultural sibian.
„Chiar dacă aceste valori au stat zeci de ani ascunse, ele renasc şi ne dau putere şi ne oferă bucurie în acelaşi timp, văzând că oameni de talia lui Picu Pătruţ au reuşit nişte lucruri atât de mari“, a spus Marcel Luca.
Valorile neamului românesc
Binecuvântarea şi mesajul Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, au fost transmise prin pr. prof. dr. Dumitru Abrudan. Părintele Abrudan a vorbit despre valorile sacre ale ţăranilor români şi despre geniul artistic al lui Picu Pătruţ.
„Dumnezeu a rânduit românilor în spaţiul dintre Dunăre, Marea Neagră şi Munţii Carpaţi un loc sacru pentru dezvoltarea neamului. În sânul acestui neam s-au născut sfinţi, cum este şi Picu Pătruţ. A fost un fiu de ţăran şi el însuşi a fost un artist ţăran. Trebuie să ne întoarcem spre aceste valori ale neamului nostru“, a spus pr. Dumitru Abrudan.
Din partea Muzeului Ţăranului Român a vorbit directorul Ioan Blejan, care a prezentat mai multe aspecte din viaţa şi activitatea lui Picu Pătruţ, şi preocupările academice de-a lungul vremii pentru promovarea miniaturistului. Nu în ultimul rând, Ioan Blejan a explicat cum a fost posibilă colaborarea dintre cele două instituţii pentru realizarea acestei expoziţii.
„În 1997 am achiziţionat 19 dintre manuscrisele lui Picu Pătruţ şi aici avem 11 dintre ele. Opera sa este o parte însemnată a colecţiei noastre de manuscrise şi vă invităm la Bucureşti să admiraţi întreaga operă a marelui artist popular. Avem şi în format digital cea mai însemnată operă a lui Picu Pătruţ, astfel încât sibienii să poată răsfira filă cu filă această capodoperă“, a spus Ioan Blejan.
Pentru a reda ambientul în care Picu Pătruţ a creat opera sa, organizatorii au amenajat şi o cameră ţărănească, cu masa de lucru, icoane, cărţi şi îmbrăcămintea călugărească.
Din opera lui Picu Pătruţ amintind aici pe cea mai însemnată, şi anume „Stihos, adică Viers la toate praznicele Domnului nostru Iisus Hristos şi ale pururi Fecioarei Maria şi ale sfinţilor celor mi însămnaţi de Maica Beserică“, realizată în perioada 1842-1845 şi în perioada 1847-1851.