La Biblioteca Academiei Române a avut loc, zilele acestea, lansarea ultimei ediții în limba română a volumului „Cartea neagră a comunismului. Crime, teroare, represiune”, coordonat de istoricul francez
Festivalul „Amintiri din Copilărie”, un loc fără reguli
Un sfârşit de săptămână plin de joc şi copilărie. Este ceea ce au oferit actorii Teatrului „Ion Creangă”, organizatorii celei de a treia ediții a Festivalului „Amintiri din Copilărie”, în zilele de 10-12 iunie, în Parcul Kiseleff din Bucureşti. A fost un program amplu, în care sute de bucureşteni au participat, alături de copiii lor, la diverse activităţi de recreere, care mai de care mai atractive.
Festivalul „Amintiri din Copilărie” s-a remarcat printr-un număr mare de participanţi, deși denumirea proiectului poate fi totuşi considerată mai curând ca fiind derivată dintr-o nevoie de marketing decât dintr-o realitate, fiindcă în genul de „amintiri” întâlnite pe alei se pot regăsi doar cei foarte tineri. Nu este vorba nici de copilăria celor crescuţi în comunism şi în nici un caz a celor de dinainte. Dar acest aspect nu este unul neapărat rău. Ținta manifestărilor a reprezentat-o tocmai copiii de astăzi, şi nu părinţii sau bunicii lor, iar cei mici au fost cu adevărat încântaţi de trupele de teatru, care au jucat pe scenă în fiecare zi, sau de dansatorii care i-au „energizat” cu „street dance”. Ca să nu mai vorbim că atelierele de modelaj în lut, desen şi prezentare de instrumente populare tradiţionale au adus exact plusul de educaţie - complementară distracţiei -, de care are nevoie orice manifestare de acest gen. Ai crede că, în ziua de astăzi, când oricine poate face fotografii la o calitate excelentă, cu telefonul din buzunar sau cu propriul aparat, farmecul pozării în parc a dispărut. Ei bine, nu. Chiar dacă nu mai este vorba de aparatele vechi şi developarea în jumătate de oră, cât mai dai o tură pe alei - cum era odinioară -, ci de aparatură modernă, coada la fotografiat era semnificativă. Părinţii puteau fi văzuţi, de multe ori, în controversă cu copiii, cei din urmă voind să se fotografieze doar cu grupul lor de prieteni, nu cu „bătrânii”. Am auzit asemenea „ciorovăială”, încheiată cu acordul de pace propus de cei mari: „Facem toţi, apoi vă lăsăm doar pe voi”.
La modul propriu, cei mai mari au fost invitaţii din Olanda, mai exact actorii Teatrului Pavana, pe catalige, care au fascinat copiii cu spectacolele lor de animație: „Struții” și „Girafele”. Unul dintre „struţi” s-a prefăcut, la un moment dat, că îi ia din îngheţata unui tătic, iar „conversaţiile” pe care le purtau cu publicul, prin sunete specifice animalelor pe care le întruchipau, îi umpleau de bucurie pe cei mici. În zona cu povești, numită Umbrarul, s-au desfăşurat ateliere muzicale coordonate de George Turliu (absolvent de Teologie Ortodoxă la Bucureşti), lecturi de poveşti cu Vera Linguraru, şezătoare cu fluiere şi poveşti, în coordonarea lui Beatrice şi Florin Iordan, şi lecturi din poveşti oferite copiilor de către îndrăgita actriţă Alexandrina Halic. La şezătoarea cu fluiere şi poveşti, Beatrice şi Florin Iordan au iniţiat copiii în tainele instrumentelor populare româneşti, caval, cimpoi, cobză, drâmbă, tobă, dairea şi, desigur, fluiere. Au fost prezentate şi instrumente neconvenţionale, precum beţişoare, clopoţei, scoici, pietricele, acestea toate fiind folosite pentru crearea fundalului sonor al poveştilor. Pe scenă au urcat, în cele trei zile ale festivalului, trupa de teatru-circ „Clowns”, invitaţii străini „La Frustica”, din Italia, care au concertat, Corul de Copii ai Operei Naţionale din Bucureşti, Rareş Varniote, dansatorii trupei „Trouble Crew”, Grupul folcloric „Mlădiţe Ilfovene”, balerinii trupei „Victoria Dance Studio”, trupa „Meloritm”. În ultima zi a festivalului, duminică, unitatea de elită a armatei române, 30 Gardă „Mihai Viteazul”, a oferit publicului, în alveola de pe şoseaua Kiseleff, la intrare în parc, o demonstraţie, rod al experienţei de peste 150 de ani a regimentului.
În spaţiul numit „Masa cu ateliere”, copiii au putut învăţa cum se gravează şi se modelează lutul, cum se pictează, s-au „antrenat” mai serios în modelarea plastilinei, dar au avut parte şi de iniţieri în arte mai exotice, precum origami. Printre coordonatorii atelierelor au fost artişti ai Teatrului „Ion Creangă”: Ana-Maria Cucută, Cornelia Pavlovici şi Radu Dinulescu (minipăpuşi de burete), Alexandra Mâzgăreanu (poveşti ilustrate şi teatru). Trăgând linie, a fost un festival foarte frumos, iar organizatorii au reuşit ceea ce au promis încă din prezentarea intenţiilor lor: „Este al treilea an în care transformăm un colț de oraș - îl primenim și-l populăm cu oameni talentați (și girafe uriașe). Îi încurajăm pe cei mai mici locuitori ai orașului, dar și pe mai-marii lor, părinți și bunici, să se abată din drum, să se oprească puțin, să privească, să asculte, să alerge de bucurie, să exploreze. Festivalul „Amintiri din Copilărie” activează Parcul Kiseleff, îl face de nerecunoscut: un loc de joacă fără garduri și (prea multe) reguli, pregătit cu atenție, pentru păstrat și reîmprospătat amintiri”. Din echipa care organizează festivalul „Amintiri din Copilărie” îi amintim pe: Lucian Gimişi (directorul festivalului), Gabriel Iencek (coordonator artistic), Liliana Dima (coordonator economic), Manuela Răduț (coordonator tehnic), Anca Scurtu, Daniela Florea, Alina Dobrinescu (coordonatori ai celei de-a treia ediţii, pe program şi comunicare), Florin Scarlat şi Alexandru Pop (coordonatori producție și logistică), Marius Scarlat, Ilie Nistor şi Florin Perju (asistenţi producție), Ionuţ Leopea (asistent logistică).