Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Fotografie-document cu sfințirea steagului Societății Junilor Bătrâni din Brașov

Fotografie-document cu sfințirea steagului Societății Junilor Bătrâni din Brașov

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Ștefania Coșuleanu - 19 Aprilie 2022

Muzeul de Etnografie Brașov (MEB) prezintă o fotografie realizată, în urmă cu 88 de ani, în curtea Bisericii „Sfânta Treime” de Pe Tocile, cu ocazia sfințirii steagului Societății Junilor Bătrâni. Înființată în anul 1878, din această societate făceau parte bărbații din zonele Coastă și Pe Tocile. Odată cu părăsirea grupului de către bărbații care locuiau pe Coastă, grupul Junilor Bătrâni a fost format mai ales din locuitorii zonelor Pe Tocile, Podul Crețului și Variște. Steagul Junilor Bătrâni are figurat pe o parte un June Bătrân, iar pe cealaltă pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Prin tradiție, Junii nu aveau steag. Odată cu apariția unui obicei al Junilor însu­rați numiți „Bătrâni”, dintre care unii făcuseră armata, apar și simboluri și însemne cu caracter militar. Unele însemne sunt preluate din tra­diția militară tran­sil­vă­neană, altele de peste Car­pați, având adesea semnificații din tradiția militară românească, chiar şi însemne regale.

Confecționarea steagului presupunea o mare cheltuială, fiind realizat din mătase ornată cu simboluri și litere cusute cu fir de argint aurit și erau pictate de câte un artist local. Odată realizate, steagurile erau sfințite la biserică printr-o ceremonie la care participa grupul Junilor, membrii parohiei și preoții. Steagul fiecărui grup de Juni era important pentru că el era dus de către Juni la toate evenimentele și sărbătorile organizate de societățile Junilor, precum şi la sărbătorile naționale sau monarhice organizate de autorități. 

Grupul Junilor Bătrâni a avut în decursul timpului mai multe steaguri, unele din perioada austro-ungară, din perioada interbelică sau altele din perioada regimului comunist, potrivit MEB.