„Gaudeamus” face majoratul

În toamna lui 1994, în foaierul Radiodifuziunii era lansată prima ediţie a Târgului de carte Gaudeamus - carte de învăţătură, care la acea oră era mai mult o curiozitate. Publicul vizitator nu era în număr foarte mare, mai ales că nici nu avea cum să se plimbe prea lesne în spaţiul acela destul de strâmt. Dar anii au trecut... Astăzi se deschide ediţia cu numărul 18.

Aşa se face că la această ediţie Gaudeamus împlineşte majoratul. Manifestarea a fost într-o creştere permanentă, învingând toate predicţiile sumbre şi pe toţi profeţii catastrofişti. Anul trecut, bunăoară, cifra vizitatorilor a depăşit 100.000. În opinia dlui Vlad Epstein, care de ani buni este directorul târgului, această cifră de vizitatori situează Gaudeamus-ul între primele târguri de carte din Europa. Expozanţii sunt şi ei în număr mare: 400. Creşterea permanentă în volum a târgului a impus mutarea sa de la Radio la Romexpo, întâi într-un pavilion secundar, apoi chiar în pavilionul central. Vor fi în cele cinci zile de desfăşurare în jur de 300 de evenimente, ceea ce face imposibilă asistarea tuturor. Simultaneitatea unor evenimente este de altminteri una dintre caracteristicile târgului, fapt criticat de mulţi, dar la urma-urmei de neevitat. Gaudeamus este în primul rând un târg de carte şi abia apoi un salon. Fiind un târg, accentul cade pe ideea de afacere. Vânzările către publicul larg, graţie şi reducerilor, sunt punctul forte, dar nu în ultimul rând un rol important îl joacă şi programul de achiziţii făcut de diverşi difuzori, librării, biblioteci, precum şi vânzarea de copy-right-uri. Gaudeamus este de asemenea şi un loc de întâlnire al unor oameni care altfel se văd foarte rar. De aceea, caracterul socializant al unui asemenea eveniment nu mai trebuie subliniat.

Invitatul special al acestei ediţii este Italia. Anul viitor, ţara noastră va fi invitat de onoare al târgului de carte de la Torino, unul din cele mai mari din Europa, egalat doar de cel de la Frankfurt. Acum vor fi invitaţi autori de prestigiu, Luciano de Crescenzo sau Valerio Masimo Manfredi, cu atât mai mult cu cât literatura italiană contemporană a pătruns serios pe piaţa noastră de carte şi titluri de ultimă oră din Peninsulă sunt foarte repede traduse. Din acest punct de vedere, România este perfect integrată european şi nu trebuie să sufere de nici un complex de inferioritate.

Se poate spune că desfăşurarea târgului sfidează criza şi pentru cineva din afară este chiar de neînţeles. Aşadar, într-o vreme când toată lumea se plânge de neajunsuri, un asemenea eveniment pare că vine în contradicţie cu realitatea. Este totuşi vorba de un segment din societatea spectacolului pentru a folosi celebra formulă a lui Guy Debord, ceea ce deosebeşte lumea civilizată de una barbară. Probabil într-o asemenea lume manifestările de o aşa anvergură ar fi interzise din start.

S-ar putea spune că într-o ţară îndatorată cu peste 100 miliarde de euro luxul acesta este deşănţat. Dar aceste judecăţi ţin de profilul unei minţi primitive, mao-iste, pol pot-iste, care visează trimiterea intelectualilor la sapă, epocă, totuşi, depăşită la scara mare a istoriei.

Autori şi titluri de reţinut

Nu doar Italia ca invitat de onoare şi expozant străin va fi prezentă la Gaudeamus, dar şi alte ţări prin editurile lor. Franţa, Grecia, Bulgaria, Slovacia, Cipru, Finlanda se numără în mod constant printre invitaţii la Gaudeamus. Într-un târg de carte, frontierele au dispărut, de la sine înţeles târgul de carte este internaţional şi, la urma-urmei, oricine din lumea largă, dacă respectă regulile jocului, este bine primit.

Lansările de carte vor alterna în sensul în care va exista un fel de balans între titlurile autohtone şi traduceri. Polirom şi Cartea Românească formează trustul editorial cu cea mai mare producţie şi răspândire, care echilibrează judicios aceste două tendinţe. De cealaltă parte, Humanitas se impune prin echipa de vedete, de la Andrei Pleşu şi Lucian Boia în plan local, până la Herta Muller, pentru a cărei operă editura deţine drepturi depline. De asemenea, vor fi prezenţi prin cărţile lor alţi doi nobelizaţi de la antipozi, J. M. Coetzee şi Doris Lessing, după cum Polirom aduce în atenţia noastră alţi autori care candidează la Nobel ca Haruki Murakami sau americanca Joyce Carol Oates. Dintre autorii români remarcăm reeditarea unui roman controversat la prima ediţie, "Îngerul încălecat" de Radu Aldulescu, dar şi o remarcabilă teză de doctorat care se constituie şi într-o lectură agreabilă, "Fotografie de grup cu scriitoare uitate, literatura feminină interbelică" de Bianca Burţa Cernat. Diversitatea titlurilor face imposibilă până şi o sumară selecţie. Nu putem s-o omitem, fireşte, pe Marta Petreu, într-o continuă ascensiune, care publică la Polirom "De la Junimea la Noica" şi a treia ediţie a cărţii "Cioran naiv şi sentimental". O carte aşteptată este aceea a lui Cristian Tudor Popescu despre filmul românesc înainte de 1989. Un alt moment important al târgului îl constituie evocarea lui Mircea Nedelciu, unul dintre creierele şi inimile acestei manifestări la începuturile acesteia. Nedelciu a murit înainte de a împlini 45 de ani, doborât de o boală necruţătoare. Nu în ultimul rând, trebuie amintită Editura TracusArte, o editură afirmată în ultimul an, care vine la târg cu un program bogat de lansări. Programul de vizitare este între 10:00 şi 20:00, iar intrarea este liberă.