Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, 70 de ani de la fondare

Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, 70 de ani de la fondare

Un articol de: Daniela Șontică - 31 Ian, 2020

„Viaţa noastră ca popor este limba noastră, literatura elaborată în această limbă. Patria noastră profundă rămâne limba română, limba vechilor cazanii, limba îngrijită şi armonioasă ca principal factor identitar românesc”, a spus ieri președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, în aula Academiei Române, în cadrul sesiunii dedicate împlinirii a 70 de ani de la fondarea Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”.

Acad. Ioan-Aurel Pop a elogiat marile spirite care au trasat direcții de cercetare în cadrul Institutului „George Călinescu”, printre care: Alexandru Rosetti, Emil Petrovici, Iorgu Iordan, Ovidiu Papadima, Valeriu Ciobanu, Panaitescu Perpessicius, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Dimitrie Macrea, Ion Chiţimia, Alexandru Dima, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Dan Grigorescu, Gheorghe Vlăduţescu şi Eugen Simion. „Prin toți aceștia, institutul şi-a asigurat, după părerea unanimă, paşaportul pentru eternitate. Dincolo de aceşti oameni providenţiali, institutul se prezintă prin creaţiile sale, prin lucrările tipărite care au împlinit un deziderat vechi al Academiei Române, anume normarea literaturii române, asigurarea acurateţei limbii literare în conformitate cu claritatea, proprietatea, corectitudinea, precizia şi puritatea, toate indispensabile în exprimarea stilului beletristic”, a mai arătat preşedintele Academiei.

Acad. Eugen Simion, preșe­dintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, dar și directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, a atras atenția că o națiune nu poate exista în istorie fără cultură: „Eu sunt un europenist convins și, în noua ambianță europeană unde,  vedem clar, cu economia și politica nu suntem băgați în seamă, trebuie să fim atenți la partea culturală, măcar la cultura română nu se poate răsti nimeni...” Profesorul E. Simion a amintit că, în ciuda rezistenței de la începuturi cu care a fost primită viziunea sa la conducerea institutului, ulterior, cercetătorii au reușit cu eforturi uriașe să scoată la lumină mari proiecte. „Le mulțumesc tuturor membrilor institutului, dar și celor în jur de 100 de cercetători din întreaga țară, oameni care au înțeles că istoria nu are răbdare cu noi și trebuie să ne armonizăm”, a mai spus directorul Institutului „G. Călinescu”, care a evidențiat și buna colaborare și sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române în publicarea lucrărilor.

Sub moderarea acad. Eugen Simion, au mai rostit alocuțiuni: acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual; acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie; acad. Grigore Brâncuş; prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române; acad. Mihai Cimpoi; conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române; Nicolae Mecu și Paul Cernat, cercetători științifici în cadrul institutului celebrat.

Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, creat în plină epocă stalinistă, s-a dovedit a fi un spațiu de profundă creație și valorificare a patrimoniului cultural scris, chiar dacă autoritățile l-au folosit ca pe un mijloc de a ține departe de tineri anumiți profesori care puteau influența studenții. În prezent, prin activitatea cercetătorilor din cadrul institutului s-au tipărit dicționare și istorii literare cuprinzătoare, cronologii ale vieții literare românești, dar și operele complete în ediții critice ale scriitorilor români reprezentativi. În seria Opere complete, au apărut: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Constantin Stere, Dimitrie Cantemir, Tudor Arghezi, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Ion Minulescu, Ion Barbu, Marin Sorescu și alții.

Omagierea celor șapte decenii de la fondarea institutului a constat și în conferințe și mese rotunde în sălile Muzeului Național al Literaturii Române și la sediul Institutului „G. Călinescu”, la care au participat critici literari și scriitori importanți din țară și din Republica Moldova, desfășurate atât ieri, cât și astăzi.

Citeşte mai multe despre:   Academia Romana