L.M. Arcade, promotor al culturii române

O personalitate importantă a exilului românesc din Franţa a fost Leonid Arcade, scriitor, animator cultural şi promotor neobosit al culturii române în spaţiul occidental. L.M. Arcade, pe numele adevărat Leonid Mămăligă, rămâne în istorie pentru celebrul său cenaclu „Caietele Ino­rogului” de la Neuilly-sur-Seine, ­unde reuşea să adune crema intelectualiltăţii româneşti din exil.

S-a născut la 13 iulie 1921, la ­Vaslui. A debutat cu versuri într-o revistă din Cernăuţi şi a colaborat la publicaţiile „Vremea” şi „Dreptatea”. În urma unei burse primite la Paris, s-a stabilit în capitala Franţei începând cu 1946. A obţinut doctoratul în economie politică. Curând după aceea a fost cooptat în conducerea editurii Pavoais. La cenaclul organizat de Mircea Eliade, în strada Ribera, au participat până în 1958 cam toţi scriitorii români trăitori la Paris. Din 1963, Leonid Arcade devine cel mai important animator cultural din exilul francez, mai ales prin intermediul cenaclului ţinut chiar în propria sa locuinţă din Neuilly-sur-Seine. Numit „Caietele Ino­rogului”, acesta a adunat vreme de 30 de ani nume sonore ale exilului: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Vintilă Horia, Horia Stamatu, Theodor Cazaban, Miron Kiropol, Basarab Nicolescu şi mulţi alţii. Practic, devenise cea mai importantă instituţie culturală şi prietenească, loc de iradiere a ideilor libere, încât şi românii din ţară, când aveau drum la Paris, ţineau neapărat să ajungă şi la întâlnirile literare sub semnul Inorogului - aşa au citit, acolo, Marin Sorescu şi Marin Preda. Alături de scriitori și filosofi, la reuniunile de la Neuilly ajungeau adesea și pictori, sculptori, cineaști, fizicieni, medici și ingineri. S-au ţinut peste 130 de întâlniri şi au fost citite în jur de 3.000 de pagini în limbile română și franceză. „Caietele Inorogului” a avut şi cinci ediţii tipărite.

În 1980, împreună cu Aurel Răuță, acelaşi Arcade a înfiinţat Centrul de promovare a cărții românești în exil - Hyperion, prin care a reuşit să distribuie pe în­treg mapamondul 10.000 de volume româneşti, publicate la peste 130 de edituri. Centrul Hyperion a organizat la Sorbona şi un mare colcoviu dedicat lui Stéphane Lupasco. Apoi, în colaborare cu Academia Româno-Americană de Arte și Științe și cu Universitatea Sorbona, a organizat un mare congres interna­țional în cinstea lui Mircea Eliade în 1987, la care au participat peste 500 de savanţi şi oameni de cultură din întreaga lume.

Ca scriitor, Leonid Arcade a debutat în 1966 cu romanul „Poveste cu ţigani”, o operă considerată a avea „un nivel simbolic cu adâncimi captivante”. A mai publicat volumul „Revoluție culturală”, în acelaşi registru, roman pe care Monica Lovinescu îl plasa alături de „Cimitirul Buna Vestire” al lui Tudor Arghezi. Arcade este şi autorul piesei de teatru „La Crypte et la Chèvre”, tradusă în limba română cu titlul „Ultima cauză a marelui Just”, pusă în scenă la Teatrul Ménilmontant din Paris.

S-a stins din viaţă la 4 septembrie 2001 la Paris. Manuscrise, cărţi, fotografii care i-au aparţinut lui Leonid Arcade Mămăligă au fost donate de urmaşi Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc, care se va inaugura în curând la Craiova.