La Bruxelles şi Bucureşti, două evenimente dedicate Mărţişorului

Tradiţia balcanică a Mărţişorului, cu rădăcini adânci în istorie şi semnificaţii diverse, de la lupta primăverii cu iarna (după un mit din Republica Moldova), la semnificaţii magice primitive, cu rol în  asigurarea productivităţii agricole, este pe cale să fie cunoscută şi în spaţiul vest-european, informează Agerpres.

La iniţiativa Institutului Cultural Român de la Bruxelles, tradiţia mărţişorului, comună printre alţii, la români, moldoveni, bulgari, sârbi şi macedoneni va fi popularizată în zilele de 28 februarie şi 1 martie 2014, prin evenimentul „Povestea Mărţişorului”,  organizat în colaborare cu Asociaţia culturală belgiano-română „Arthis”.

Evenimentul va fi unul compex, în ziua de 28 februarie având loc, la sediul Ambasadei Republicii Moldova la Bruxelles, o prezentare a tradiţiilor şi semnificaţiilor mărţişorului în Balcani, de aceasta ocupându-se etnologul Doina Işfănoni, de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Participanţii vor primi în dar mărţişoare făcute în România, Bulgaria şi Republica Moldova, apoi vor asculta un recital de nai susţinut de către Raluca Pătuleanu şi îi vor vedea „la lucru” pe dansatorii bulgari din asociaţia „Orpheus”.

A doua zi va fi dedicată confecţionării mărţişoarelor, activitate pe care o vor realiza copii sub îndrumarea unui artist, eveniment organizat de Asociaţia „Arthis”.

Miza evenimentului, dincolo de simpla popularizare a tezaurului etnografic al Balcanilor este mai largă, şi anume includerea acestei tradiţii a Mărţişorului în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO.

Concertul „Duete de mărţişor”, la Operă

Sâmbătă, 1 martie, cu mărţişoarele în piept şi partenerii alături, doamnele îndrăgostite şi de muzica clasică pot participa la concertul oferit de Opera Română din Bucureşti, „Duete de mărţişor”.

Concertul, care va începe la ora 19:00, va include prelucrări instrumentale ale unor duete de operăşi balet, multe dintre ele de notorietate, semnate de Wolfgang Amadeus Mozart, Piotr Ilici Ceaikovski, Georges Bizet, Gaetano Donizetti.

Cvintetul de coarde al Operei Naţionale din Bucureşti se va auzi cu totul deosebit în spaţiul amenajat în Foaierul Galben, care conferă o ambianţă intimă. Artiştii care participă la acest regal de Mărţişor, care îl are ca prezentator pe Cătălin Sava, sunt:  Cristian Balaş (vioara I), Alexandra Rogalski (vioara a II-a), Sorin Spasinovici (violă), Mladen Spasinovici (violoncel), Iustin Carp (contrabas), Oana Leonte (flaut), Roxana Moişanu (harpă), Cezar Moscalu (fagot), Lucia Petroianu (oboi). La pian vor cânta Mădălina Florescu, Liana Mareş şi Ioana Maxim.